Van Oord trage de timp. De ce nu vrea să plătească datoria stabilită de instanță către o firmă românească

van oord

Olandezii de la Van Oord Dredging and Marine Contractors BV – Sucursala Constanța trebuie să plătească mai mult de un milion unei firme din Constanța.

Tribunalul Constanța a dat dreptate societății Comprest Util SRL și, pe 31 ianuarie 2018, a admis cererea acesteia de ordonanță de plată, respingând toate motivele cu care s-au apărat olandezii (de la excepția autorității de lucru judecat la lipsa calității procesuale pasive a debitoarei).

Magistrații au obligat Van Oord ca, în termen de 30 de zile de la comunicare, să plătească Comprest Util suma de 3.950.026 lei, dar și 701.780 lei reprezentând dobânda legală și 450 de lei, cheltuieli de judecată.

Sentința a fost atacată cu cerere în anulare, dar banii trebuie plătiți, decizia instanței fiind executorie.

Plata trebuie făcută în 30 de zile de la comunicare, adică cel târziu pe 13 aprilie 2018. Dacă nu va plăti, Van Oord riscă să fie executată silit.

Pe 19 martie, Van Oord, prin managerul constănțean, Marius Stamat, a cerut Tribunalului Constanța suspendarea executării. Unele dintre motive sunt hilare. Mai mult, Stamat cere judecătorilor și să oblige Comprest Util la plata cheltuielilor de judecată din această speță.

Van Oord vorbește despre „probabilitatea producerii unui prejudiciu sau a unui inconvenient grav la care ar fi expus în caz de executare silită, dacă nu s-ar adopta măsura temporizării executării”. Cu alte cuvinte, nu vrem să plătim, nici să fim executați siliți, pentru că nu este bine să fim executați silit. Un truism. Marius Stamat mai spune că „în mod nelegal, instanța de fond a dispus obligarea Van Oord la plata unui rest de plată izvorât dintr-un factură emisă pentru o altă societate, și nu pentru Van Oord”. Ori, tocmai acest aspect l-a invocat și în prima instanță și a fost respins de aceasta. Tocmai de aceea s-a ajuns la executare silită.

Marius Stamat spune și că nu vrea să plătească pentru că „situația financiară a Comprest nu este de natură să garanteze restituirea sumei în cazul în care instanța investită cu cererea în anulare va anula ordonanța de plată și va dispune restabilirea situației anterioare”. Un fel de drobul de sare care va cădea, din poveștile lui Ion Creangă. Lucrurile nu stau însă chiar așa. Comprest Util are o cifră de afaceri de peste 27 milioane lei, în 2016, dar și active imobilizate de peste 48 milioane lei, potrivite datelor furnizate de Registrul Comerțului. Terenuri, utilaje, etc, care valoarează de zece ori mai mult decât suma în discuție.

Comprest Util a înregistrat în anul 2016 o pierdere de 3.450.608 lei, dar suma este mai mică decât suma pe care trebuie să o plătească Van Oord, adică 3.950.026 lei. Dacă primea acești bani la timp, altfel stăteau lucrurile. Să nu uităm un lucru: banii pe care un om de afaceri nu-i primește înseamnă și alte pierderi, pentru că angajații și taxele și impozitele la stat trebuie plătite.

Ideea poate fi privită însă și invers. Ce active are Van Oord Dredging and Marine Contractors BV – Sucursala Constanța. De unde va plăti un milion de euro? În 2016 a avut o cifră de afaceri de 7.525 de lei și o pierdere de 5.160.224 lei și numai 6 angajați. De asemenea, potrivit Registrului Comerțului, avea active imobilizate de 3.278.744 lei. Comprest Util avea, în 2016, peste 160 de angajați, în medie.

De altfel, din 2013, de când funcționează, până în 2016, Van Oord Dredging and Marine Contractors BV – Sucursala Constanța a raportat o pierdere totală de 194.053.301 lei. În opinia noastră, firma românească ar trebui să fie mai îngrijorată că nu își va primi suma stabilită de instanță decât Van Oord, care se gândește că, deși a pierdut, ar putea să o recâștige.

Van Oord spune și că litigiile izvorâte din acest caz pot fi soluționate numai de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și că firma din Constanța nu a făcut nicio probă din care să rezulte că a făcut o cerere arbitrală. Printr-o sentință din 2015, bazată pe Codul de procedură civilă art. 1013 – 1024, s-a concluzionat că, în cazul ordonanței de plată, competența exclusivă aparține instanței de judecată, nu Camerei de Comerț. „În lipsa unor dispoziții legale exprese, procedura specială a ordonanței de plată nu poate fi utilizată în fața unei instanțe arbitrale, fiind de competența exclusivă a instanței de judecată, astfel cum se prevede la art. 1015 Cod procedură civilă”.

Mai mult, Marius Stamat aduce în discuție Van Oord, adică firma mamă, și spune că însăși existența unui titlu executoriu e o problemă pentru olandezi. „Chiar și împrejurarea în care nu a început încă executarea silită, însă există un titlu executoriu oricând și de natură a conduce la perturbări grave ale activității Van Oord, se creează un prejudiciu material viitor însă previzibil și iminent”, spune Marius Stamat. Ne întrebăm ce ar trebui să facă instanța în acest caz? Să fie impresionată de soarta olandezilor și să ignore soarta firmei românești și a salariaților săi, care trebuie plătiți lună de lună, firmă care plătește taxe la stat lună de lună? Ne întrebăm de ce ar fi, în ochii unui magistrat, activitatea unei firme din Olanda față de activitatea unei firme din România?

Un ultimul amănunt: Van Oord vrea ca instanța să stabilească în acest caz cauțiunea fără citarea părților și, în subsidiar, cu citarea părților în 24 de ore de la primirea comunicării. Totul pentru ca decizia să se ia până pe 13 aprilie 2018, când poate începe executarea silită dacă nu plătesc.

 

Donații pentru un jurnalism independent

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.