VIDEO. Regele Mihai în mijlocul aromânilor. Imagini inedite

Regele Mihai printre aromâni

Regele Mihai îi salută pe aromânii din comuna Stejarul, județul Tulcea (fostă Eschibaba)

Regele Mihai și Regina Ana au vizitat, în anii 2000, comunitatea aromânilor din comuna Stejarul, județul Tulcea, iar câteva imagini surprinse atunci au fost publicate recent pe rețelele de socializare.

Cuplul regal s-a întâlnit cu primarul comunei, care l-a întâmpinat în mod oficial, cu tricolorul purtat peste sacou, dar și cu membrii comunității.

A fost întâmpinat cu muzică tradițională aromână, cântată, printre alții, de Hrista Lupci, cel mai cunoscut și valoros rapsod al aromânilor. De remarcat că, în semn de respect, toți cei care îi întâmpină pe rege și pe regină le sărută mâna.

După primirea oficială, avem imagini cu regele Mihai și regina Ana într-o casă, unde li se cântă o melodie aromână tradițională, un imn al acestora, practic, „Părinteasca dimândare”. Cei care au văzut imaginile spun că ar fi casa unui localnic, Dimci Costea, zis Bijgoli.

„Venirea regelui Mihai în comuna Stejarul a fost in anul 2007. Toata stima și respectul pentru autoritățile comunei (fosta Eschibaba). Acest lucru dovedește simplitatea și recunoștința Regelui fata de poporul roman. Este binecunoscuta simpatia aromânilor fata de majestățile lor regale, sunt videoclipuri si cu regina Maria la Balcic când își sărbătorea ziua in mijlocul aromânilor din Balcic. Erau iubiti de toti aromânii.”, este comentariul altei persoane care a văzut imaginile.

Poezia „Părinteasca dimândare“ este considerată imnul aromânilor, care se juruiesc din generaţie-n generaţie să ţină cu orice preţ la limba strămoşească şi la tradiţiile care i-au ajutat să-şi păstreze identitatea, scrie Adevărul. Cel care a compus versurile de la „Părinteasca dimândare“ („Mustrarea/Blestemarea părintească“) este Constantin Belimace, un aromân născut în Macedonia, în anul 1848, în satul Mulovişte.

Iată versurile:

Părinteasca Dimândare

Părinteasca Dimândare

N-aspirgiură cu foc mare

Fraţ di mumă şi di-un tată,

Noi, Armani di eta toată.

Di sum plocile di murmintsa

Strigă-a nostri buni părinţî

«Blastem mari s-aibă-n casă

Cari di limba-a lui s-alasă.

Cari-şi lasă limba-a lui

S-lu-arda pira-a focului,

Şi s-dirina viu pri loc,

Să-li si frigă limba-n foc

El an vatra-li părintească

Fumealia s-nu-şi harisească;

Di fumeli curuni s-nu başe

Nicu an leagăn sî nu-nfaşe.

Cari fudze di-a lui mumă

Şi di părinteasca-li numă,

Fugă-li doară-a Domnului

Si dulţeamea-a somnului!»“

Traducerea:

Părintească blestemare

„Părintească blestemare

Porunceşte cu foc mare

Fraţi de-o mumă şi de-un tată

Noi, Aromâni din vremea toată

De sub lespezi de morminte

Strigă ai noştri buni părinţi

«Blastem mare să aibă în casă

Care de limba lui se lasă.

Care îşi lasă limba lui

Arză-l-ar para focului

Chinui-s-ar de viu pe locu

Frige-i-s-ar limba în focu

El în vatră părintească

De copii să nu se fericească

De familie cununi să nu sărute

Prunc în leagăn să nu înfaşe

Care fuge de a lui mumă

Şi de parintescul nume

Fugi-i-ar dorul Domnului

Şi dulceaţa somnului!»“

Imaginile video au fost postate pe pagina de Facebook a lui Sorin Lupci și sunt preluat de noi de acolo.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.