Tunelul Palas sau Carol I cum a fost numit la inaugurare în 1907, este primul tunel feroviar urban din România.
Tunelul Palas este inclus în categoria lucrărilor de artă din Patrimoniul Național, prin soluția arhitectonică a portalelor și prin cea inginerească a secțiunii transversale, respectiv căptușeală integrală din zidărie de piatră de talie.
Plecând de la necesitatea asigurării unui al doilea acces feroviar în Portul Constanța Nord (stațiile Constanța Port Zona A, Constanța Port Zona B și Constanța Port Mol V), Sucursala Regionala C.F. Constanța a demarat proiectul „Reabilitarea și electrificarea liniei cf 816 Palas-Port A, consolidare tunel km.224+670/225+160 pentru a asigura al doilea acces feroviar în Portul Constanța“. Urmează să fie aprobați de către Ministerul Transporturilor, indicatorii tehnico-economici pentru proiectare și execuție.
La începutul anilor 1900, legătura feroviară cu Portul Constanța se făcea pe linia inițială, în zig-zag, unde, din cauza declivității mari se circula cu viteza de maxim 15 km/oră, iar locomotivele nu puteau tracta mai mult de 5-6 vagoane.
„Racordarea intrării în dispozitivul feroviar din port prin tunel, a liniilor ferate din exterior, s-a făcut după tunel printr-o tranșee deschisă cu linie dubla pe o lungime de 5,845 km, până la cantonul km 3 +300 din Halta Medeea (Berechet). Tranșeea deschisă s-a construit printre două mari construcții antice – Valurile de Pământ, Valul Mare şi Valul de Piatră. Traseul fusese impus la intervenția lui Gr. Tocilescu – cercetătorul istoriei Valurilor dobrogene, la acea dată membru al Academiei Române instituție de unde s-a luat avizul de construcții.
La data de 1 aprilie 1908, s-a pus în exploatare pe linia ferată Palas – Port transportul feroviar de marfă iar la 1 august 1908 traficul de călători.
Construirea tunelului CFR a rezolvat într-un fel problema accesului pentru trenurile de transport mărfuri, din acel moment chiar problema transbordării pasagerilor pentru vapoare, pasagerii aduşi la Constanta de trenul Orient Expres fiind rezolvată cu alte mijloace rutiere de la Gara Veche a oraşului.”, se arată în cartea Portul Constanța – Portul lui Anghel Saligny a lui Petre Covacef.
Tunelul excavat are o lungime de 490 m pe sub faleza înaltă o orașului și a fost executat în pământuri care conțin loess, fapt ce a impus construcțiile de consolidare a pereților şi a bolții cu moloane de piatră de granit cu față prelucrată la fiecare molon de piatră.
Tunelul subtraversează calea ferată dublă 813 Constanța – Mangalia, DN 39 Constanța – Mangalia, străzi și diverse conducte de termoficare, gaze, canalizare, alimentare cu apă de pe teritoriul Municipiului Constanța.
Din cauza infiltrațiilor de apă şi reziduurilor petrolifere apărute în anii 1980 – 1982 în Tunelul Palas şi a surpărilor de teren din zona rambleu-tunel, calea ferată Palas – Constanța Port a fost închisă şi Tunelul Palas a fost conservat.
