15 vești proaste despre economie de la BNR

Consiliul de administrație al BNR s-a întrunit recent și a adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Iată 15 vești proaste despre economie, extrase din minuta BNR.

  1. Rata anuală a inflației a ajuns la 7,80%, în noiembrie.
  2. Rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, depășind astfel valorile ușor descrescătoare evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.
  3. Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor.
  4. Dinamica anuală a activității economice a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II.
  5. Contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă.
  6. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat puternic creșterea în termeni anuali, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor.
  7. Deficitul de cont curent a continuat să se majoreze față de trimestrul similar al anului trecut, deși într-un ritm relativ încetinit, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 9 luni din an depășind-o cu aproape 55 la sută pe cea înregistrată în același interval din 2020.
  8. Raportul dintre cererea de forță de muncă și oferta disponibilă a continuat să se mărească relativ alert, neatingând totuși valorile înalte din anii anteriori pandemiei.
  9. Perspectiva apropiată a pieței muncii rămâne însă marcată de mari incertitudini, au convenit membrii Consiliului, date fiind persistența blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și a cotațiilor foarte înalte ale materiilor prime, în principal ale celor energetice – cu potențial impact advers major asupra activității în unele ramuri –, dar și extinderea probabilă pe plan intern a noului val pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron.
  10. Dincolo de orizontul apropiat de timp, persistă incertitudini legate de capacitatea unor firme de a se menține viabile ulterior sistării măsurilor de sprijin guvernamental, dar și în contextul costurilor ridicate cu energia și alte materii prime, precum și al sincopelor în aprovizionare și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente.
  11. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt, însă, ridicate și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă.
  12. Noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, urmată de o revenire modestă în trimestrul I 2022.
  13. Consumul privat drept principal determinant al scăderii dinamicii anuale a economiei în trimestrul IV 2021.
  14. Criza energetică și blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare reprezintă surse importante de incertitudini și riscuri în actualul context.
  15. Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor.

Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 7 voturi pentru, 2 voturi împotrivă – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută, de la 1,75 la sută; 2 membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută. Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 7 voturi pentru, 2 voturi împotrivă – extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, și, în unanimitate, păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

Mai jos puteți citi în întregime minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 10 ianuarie 2022.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a dinamicii prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a urcat în octombrie la 7,94 la sută, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, depășind ușor la finele celor două luni din trimestrul IV 2021 nivelul prognozat. S-a remarcat că și această creștere a fost determinată cu precădere de componente exogene ale IPC, similar trimestrelor precedente, și că aportul majoritar a aparținut acum scumpirii consistente a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, urmat de contribuția mai modestă adusă de mărirea prețurilor LFO. Influențele venite de pe segmentul energie electrică și gaze naturale au fost mult mai reduse în acest interval, în condițiile în care schemele de compensare și plafonare au contrabalansat parțial majorările substanțiale de prețuri la gaze naturale operate de furnizori în cele două luni și au provocat o scădere semnificativă a prețului energiei electrice în noiembrie.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat, de asemenea, să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie și la 4,3 la sută în noiembrie. O proporție de aproape 80 la sută din avans a venit, însă, din creșterile generalizate și peste așteptări consemnate pe segmentul alimentelor procesate, prioritar sub impactul scumpirii materiilor prime pe piețele internaționale, a energiei și a transportului, au observat membrii Consiliului. Totodată, contribuțiile, relativ egale, aduse de subcomponenta mărfurilor nealimentare și de cea a serviciilor au fost minore, chiar și în condițiile unei sfere largi de produse și servicii care au înregistrat noi mici creșteri de prețuri, cel mai probabil în corelație cu mărirea costurilor de producție pe plan extern, dar și intern, inclusiv în contextul valului patru al pandemiei.

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că prelungirea mersului ascendent relativ alert al ratei anuale a inflației CORE2 ajustat este atribuibilă șocurilor adverse pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale căror efecte directe și indirecte au fost potențate pe plan intern de cotele tot mai ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În discuții au fost evidențiate creșterile ample consemnate în ultimele luni de prețurile producției industriale la nivel european și pe plan intern – sub influența majorării prețurilor energiei, altor materii prime și transportului, precum și ca efect al crizei semiconductorilor și al altor blocaje persistente în lanțurile de producție și aprovizionare –, de natură să afecteze, cu un anumit decalaj de timp, dar și în funcție de situația cererii, prețurile cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului, inclusiv prin intermediul importurilor. În același timp, au fost reliefate noile ajustări semnificative în sus ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici, dar și relativa rigiditate dovedită de cele pe termen mai lung – care au cunoscut doar mici creșteri –, precum și tendința abruptă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de intrarea și adâncirea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real, în ultimele luni.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor. S-a concluzionat că evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei previzionate în noiembrie 2021, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în jos a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

Totodată, s-a observat că dinamica anuală a activității economice a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II, rămânând totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului gospodăriilor populației, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor. Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale construcțiilor noi și ale investițiilor nete în uti¬laje, inclusiv mijloace de transport.

Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent a continuat să se majoreze față de trimestrul similar al anului trecut, deși într-un ritm relativ încetinit, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 9 luni din an depășind-o cu aproape 55 la sută pe cea înregistrată în același interval din 2020. Evoluțiile au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă parțial ele pot fi atribuite unor factori conjuncturali, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital s-a ameliorat ușor pe ansamblul primelor trei trimestre.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au remarcat că evoluțiile general favorabile de pe această piață au resimțit în lunile de toamnă influențe venite din deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a costurilor cu energia și cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaților și-a stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit doar marginal, depășind cu puțin nivelul pre-pandemic. În același timp, rata șomajului BIM și-a corectat doar parțial în septembrie creșterile semnificative înregistrate în precedentele două luni, iar în octombrie s-a menținut constantă, la 5,3 la sută, vizibil peste valorile pre-pandemie.

Rata locurilor de muncă vacante și-a accelerat însă ușor creșterea în trimestrul III, au sesizat mai mulți membri ai Consiliului, condiții în care raportul dintre cererea de forță de muncă și oferta disponibilă a continuat să se mărească relativ alert, neatingând totuși valorile înalte din anii anteriori pandemiei. Totodată, s-a observat că cele mai recente sondaje de specialitate indică intenții solide de angajare pentru trimestrul I 2022, cu excepția sectorului industrial, unde acestea tind să slăbească, cel mai probabil ca efect al perturbării lanțurilor de producție și aprovizionare și al costurilor ridicate. Au fost, de asemenea, evocate deficitele de personal de pe anumite segmente ale pieței, ce pot genera presiuni asupra salariilor, mai ales pe fondul ascensiunii ratei inflației, precum și influențele, totuși relativ modeste, decurgând din majorarea la începutul anului curent a salariului minim brut pe economie, dar și efectele de sens opus probabil generate de politica salarială din sectorul public prefigurată pentru acest an.

Perspectiva apropiată a pieței muncii rămâne însă marcată de mari incertitudini, au convenit membrii Consiliului, date fiind persistența blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și a cotațiilor foarte înalte ale materiilor prime, în principal ale celor energetice – cu potențial impact advers major asupra activității în unele ramuri –, dar și extinderea probabilă pe plan intern a noului val pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron. Riscurile induse de evoluția pandemiei sunt totuși atenuate de gradul mai redus de severitate a restricțiilor posibil reinstituite și de capacitatea crescută a firmelor de a funcționa într-un asemenea context, precum și de prelungirea măsurilor guvernamentale vizând păstrarea relațiilor de muncă, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Dincolo de orizontul apropiat de timp, persistă incertitudini legate de capacitatea unor firme de a se menține viabile ulterior sistării măsurilor de sprijin guvernamental, dar și în contextul costurilor ridicate cu energia și alte materii prime, precum și al sincopelor în aprovizionare și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Importante pentru situația viitoare a pieței muncii rămân, totodată, consecințele probabilei extinderi a automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și recursul în creștere progresivă al angajatorilor la lucrători extracomunitari.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să crească relativ alert în perioada noiembrie-decembrie 2021, atingând maxime ale ultimilor aproape 2 ani, sub impulsul dat de noua majorare a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune. Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit, la rândul lor, ascensiunea, deși într-un ritm încetinit, inclusiv în contextul detensionării scenei politice și al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate și din cele emergente, rămânând însă semnificativ deasupra celor din regiune, pe întregul spectru de maturități. Totodată, IRCC și-a inversat traiectoria în debutul anului curent, iar creșterea lui se va accentua probabil sensibil în trimestrul II, au semnalat unii membri ai Consiliului.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins în ultima lună a trimestrului III 2021, chiar și în condițiile majorărilor mai mari ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către bănci centrale din regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt, însă, ridicate și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând, în principal, trendul de accentuare a dezechilibrului extern și incertitudinile asociate procesului de consolidare bugetară în contextul crizei energetice și al mersului pandemiei, precum și probabila accelerare a normalizării conduitei politicii monetare de către Fed, de natură să afecteze apetitul global pentru risc.

Membrii Consiliului au remarcat, de asemenea, dinamica anuală în creștere neîntreruptă a creditului acordat sectorului privat, aceasta continuând să urce în teritoriul de două cifre în octombrie și noiembrie, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu aportul programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută. Au fost reliefate nivelurile ridicate consemnate atât de fluxul împrumuturilor în lei acordate societăților nefinanciare, cât și de cel al creditelor pentru locuințe – doar cu ceva mai mic decât vârful istoric atins în luna septembrie. Pe acest fond, soldul creditului în monedă națională și-a accelerat creșterea, până la 19 la sută în noiembrie, iar ponderea lui în total s-a mărit la 72 la sută.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, depășind astfel valorile ușor descrescătoare evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. S-a reamintit că aceasta indica un vârf al dinamicii inflației de 8,6 la sută în iunie 2022, urmat de o descreștere până la 5,9 la sută în decembrie 2022 și apoi la 3,3 la sută în septembrie 2023 – ușor sub limita de sus a intervalului țintei.

Noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă integral efectelor directe și indirecte, recente și viitoare, ale șocurilor adverse pe partea ofertei, ce afectează în perspectivă atât evoluția componentelor exogene ale IPC, cât și dinamica inflației de bază, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. Determinante sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare. Influențe suplimentare sunt așteptate din scumpirea produselor din tutun, dar și a unor mărfuri nealimentare, inclusiv a celor importate, sub impactul majorării costurilor și al blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare. Toate acestea sunt de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste, au observat membrii Consiliului.

Efectele schemelor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energie, precum și modul de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC continuă să se caracterizeze însă printr-un grad ridicat de incertitudine, iar balanța integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată ușor în sens ascendent pe termen scurt, au conchis membrii Consiliului, deși, nu poate fi exclusă o corecție descendentă a cotațiilor produselor energetice în a doua parte a anului curent și o ameliorare mai evidentă a lanțurilor globale de producție și aprovizionare, aflată acum într-un stadiu incipient.

În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de amplitudinea probabil atinsă în perspectivă apropiată de puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei și de riscul ca acesta să genereze efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri. În aceste condiții, s-a subliniat în mod repetat necesitatea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale, printr-o nouă reacție a politicii monetare. În același timp, s-a convenit că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.

În ceea ce privește presiunile inflaționiste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, urmată de o revenire modestă în trimestrul I 2022 – inclusiv în contextul noilor valuri pandemice, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare –, față de încetinirea graduală a creșterii anticipată în noiembrie 2021, implicând o scădere mult mai accentuată a dinamicii anuale a PIB de-a lungul celor două trimestre, în raport cu previziunile anterioare. Evoluțiile fac probabilă o nouă restrângere a excedentului de cerere agregată pe ansamblul intervalului și coborârea lui la valori mult inferioare celor din prognoza precedentă, dată fiind și recenta revizuire considerabilă în jos a datelor statistice privind dinamica activității economice în semestrul I 2021. Astfel, din partea excedentului de cerere agregată sunt de așteptat presiuni inflaționiste minore, implicit mult mai estompate decât cele anticipate anterior, au concluzionat membrii Consiliului.

În același timp, s-a sesizat că evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată indică consumul privat drept principal determinant al scăderii dinamicii anuale a economiei în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului pandemic și al efectului de erodare exercitat asupra veniturilor populației și firmelor de scumpirea energiei, combustibililor și alimentelor. Un aport ușor ameliorat este însă de așteptat din partea formării brute de capital fix, pe seama investițiilor publice, iar în cazul exportului net este posibilă o contribuție negativă diminuată la avansul PIB, cu toate că în luna octombrie exporturile de bunuri și servicii și-au redus mult mai pronunțat variația anuală decât importurile, sub impactul nefavorabil al evoluției prețurilor externe, cu consecința accelerării în continuare a creșterii anuale a deficitului comercial. Pe acest fond, dar și ca urmare a reînrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor, deficitul de cont curent și-a amplificat puternic dinamica anuală în luna octombrie, mărindu-se pe ansamblul primelor 10 luni ale anului 2021 cu 58 la sută față de perioada similară a anului anterior, au remarcat unii membri ai Consiliului.

Criza energetică și blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare reprezintă surse importante de incertitudini și riscuri în actualul context, au observat membrii Consiliului, prin impactul potențial exercitat de acestea la nivelul economiilor europene, dar și pe plan intern – asupra cererii de consum, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, cu implicații inclusiv asupra potențialului de creștere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.

Totodată, s-a apreciat că incertitudini și riscuri semnificative continuă să decurgă din evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate, cel puțin în perspectivă apropiată, date fiind tendința de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și avansul insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și problemele generate recent de acest val în numeroase state europene.

În același timp, membrii Consiliului au continuat să exprime preocupări legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, implicit de ameliorarea capacității instituționale în domeniu. S-a subliniat în dese rânduri că atragerea acestor fonduri este esențială pentru realizarea reformelor structurale de care are nevoie economia românească și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului consolidării bugetare graduale.

Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021, și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar al acestui an, ce vizează progresul consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că actuala conjunctură reclamă o nouă majorare a ratei dobânzii de politică monetară, în contextul normalizării treptate a conduitei politicii monetare, în vederea readucerii și menținerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la o creștere economică sustenabilă.

Majoritatea membrilor Consiliului au susținut majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, asociată cu cel de-al doilea pas al normalizării coridorului ratelor dobânzilor, având în vedere natura șocurilor responsabile de înrăutățirea evoluției inflației totale și a celei de bază, precum și dimensiunea probabil mult mai mică și în descreștere recentă a excedentului de cerere agregată, implicând presiuni inflaționiste modice și mult mai estompate decât cele anticipate anterior, cel puțin pe termen scurt. S-a arătat că o creștere graduală a ratei dobânzii-cheie este justificată și de incertitudinile mari asociate acțiunii viitoare a factorilor fundamentali ai inflației și de riscurile predominant în sens descendent induse de acestea inclusiv la adresa perspectivei pe termen mediu a inflației – cea care poate fi vizată de instrumentele politicii monetare.

A fost discutată și o majorare cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente nivelul foarte ridicat și în creștere al ratei anuale a inflației, alături de condițiile de pe piața muncii, ce ar putea induce riscuri mai mari la adresa dinamicii salariilor și a inflației viitoare, precum și abordările băncilor centrale din regiune și nivelul real al ratelor dobânzilor. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.

În același timp, a fost subliniată importanța dozajului ajustării ratei dobânzii de politică monetară, care pledează pentru menținerea în acest moment a pasului de 0,25 puncte procentuale, în contextul actualei cadențe crescute de majorare a ratei dobânzii-cheie, evidențiată și în regiune, menită să ancoreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu în condiții de ascensiune rapidă, amplă și relativ prelungită a ratei anuale a inflației, inclusiv în perspectivă apropiată.

Totodată, s-a arătat că păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și extinderea coridorului ratelor dobânzilor la amplitudinea standard de ±1,0 punct procentual sunt de natură să consolideze nivelurile în creștere ale cotațiilor de pe piața monetară interbancară, inclusiv în contextul așteptărilor privind ajustarea ratei dobânzii-cheie pe care acestea le încorporează. De asemenea, a fost reiterată importanța unei monitorizări atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 7 voturi pentru, 2 voturi împotrivă – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută, de la 1,75 la sută; 2 membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută. Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 7 voturi pentru, 2 voturi împotrivă – extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, și, în unanimitate, păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

Zen Residence
energia residence



One thought on “15 vești proaste despre economie de la BNR

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Următorul articol

Și-a obligat prietena minoră să se prostitueze

Thu Jan 20 , 2022
Polițiști din cadrul Secției 5 Rurală Cogealac au identificat un tânăr, de 21 ani, bănuit de săvârșirea infracțiunii de proxenetism. Astfel, în perioada 30.12.2021- 08.01.2022, acesta ar fi determinat-o pe prietena sa, o tânără de 17 ani, să întrețină relații sexuale cu alte persoane, contra unor sume de bani. Ieri, […]