De 25 de ani, într-un colț discret al Constanței, o echipă mică face lucruri mari — fără zgomot, fără reflectoare, dar cu impact uriaș. Fundația Baylor Marea Neagră a devenit, în acest sfert de secol, un pilon al sănătății publice în Dobrogea. A testat peste 100.000 de persoane, a sprijinit mii de pacienți cu HIV sau hepatite și a reușit imposibilul: să țină sub control, prin prevenție și îngrijire integrată, o criză care altfel ar fi explodat. Povestea lor nu e despre aplauze, ci despre constanță, empatie și rezultate. Acum, când riscă să piardă sprijinul vital pentru a continua, poate e momentul ca tăcerea să se transforme în recunoaștere.
Reporter: Doamnă Schweitzer, în curând Fundația Baylor Marea Neagră împlinește 25 de ani. Ce a însemnat această perioadă pentru sănătatea publică din județul Constanța?
Ana-Maria Schweitzer: La Clinica Baylor, denumirea de Centru de Excelență nu este întâmplătoare. Pacienții care ne trec pragul beneficiază de o experiență completă — de la testare, la îngrijire medicală, servicii de asistență socială și sprijin pentru sănătatea mintală. Munca noastră merge într-o direcție pe care mulți au neglijat-o: prevenția și îngrijirea integrată. Într-un sfert de secol, am testat aproape 107.000 de persoane din întreaga Dobroge, iar în municipiul Constanța, 1 din 5 locuitori și-a verificat statusul viral. Dar activitatea noastră merge mult mai departe de testare. Am însoțit peste 5.000 de pacienți cu hepatite virale în drumul lor către diagnostic și tratament, oferind sprijin medical, psihologic și social. Sprijinim an de an aproximativ 1300 de pacienți care trăiesc cu HIV, iar peste 300 de copii s-au născut sănătoși în ciuda faptului că mama avea infecție cu HIV. Eu cred că Fundația Baylor este un reper în sănătatea publică printr-un model de îngrijire centrat pe om, care nu doar completează, ci întărește sistemul medical public. Nu este o intervenție punctuală, ci o rețea de susținere reală, eficientă, continuă. Când oamenii află ce facem, prima reacție este mirarea — pentru că puține organizații oferă atât de mult, atât de bine, de atâta timp.
Reporter: Privesc acum graficul despre evoluția cazurilor noi de HIV în Constanța. E greu de crezut că suntem în același județ în care, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, mii de copii trăiau cu HIV/SIDA. Și totuși, cifrele vorbesc de la sine: în 2010 au fost înregistrate 33 de cazuri noi, în 2015 doar 30, în 2020 scăzuseră la 21, iar în 2022 am atins un minim de 17 cazuri. În 2023 și 2024, cu toate provocările, numărul s-a menținut sub control: 38, respectiv 34 de cazuri. Vedem deci cum lucrurile s-au stabilizat în timp. Baylor a deschis Centrul de Excelență în 2001, iar de atunci, an după an, activitatea de testare, consiliere și îngrijire contribuie la scăderea și menținerea numărului de cazuri la un nivel gestionabil. Asta înseamnă că pericolul a trecut?
Ana-Maria Schweitzer: Nu. Cifrele mici nu sunt o întâmplare — sunt rezultatul muncii noastre. Programele de testare și consiliere, legătura directă cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Constanța, care tratează cu medicație de ultimă generație infecția cu HIV, serviciile noastre medicale și psihologice — toate acestea a menținut numărul de infecții noi cu HIV sub control. Faptul că nu vedem un val de cazuri noi este exact dovada că intervenția noastră funcționează.
Reporter: Și dacă aceste servicii nu ar mai fi disponibile? Ce s-ar întâmpla cu capacitatea județului de a ține sub control infecțiile, așa cum s-a întâmplat în ultimele decenii?
Ana-Maria Schweitzer: Cheia succesului în Constanța a fost, de la bun început, parteneriatul solid dintre Fundația Baylor Marea Neagră — ca organizație privată — și Spitalul de Boli Infecțioase — ca instituție publică. Spitale există în toate județele, dar nu există peste tot un ONG ca Baylor care să completeze munca medicală cu testare proactivă, consiliere psihologică, monitorizare continuă și servicii sociale integrate. Dacă am face o simulare pe 10 ani în care aceste servicii nu ar mai fi disponibile, proiecția este sumbră. Numărul cazurilor noi de HIV în Constanța s-ar putea tripla. Doar din cauza lipsei de aderență la tratament — pacienții care nu ar mai fi încurajați și monitorizați să-și ia tratamentul corect și constant — am avea câteva sute de noi cazuri. În plus, dacă nu mai există testare și conectare cu tratament, apar alte sute de cazuri noi, chiar și fără a include utilizatorii de droguri injectabile (PWID). Iar dacă PWID devin o realitate în regiune, numerele pot exploda, pentru că noi în Romania chiar nu avem servicii dedicate utilizatorilor de droguri.
Reporter: Ce s-ar întâmpla în cazul hepatitelor, pe termen lung?
Ana-Maria Schweitzer: Aici lucrurile sunt poate chiar mai grave. Din cei 19.000 de constănțeni cu hepatită virală, doar o treime sunt diagnosticați. Dacă nu se intervine sistematic, 2.500 de persoane vor dezvolta complicații severe — ciroză sau cancer hepatic. Este o proiecție conservatoare. Iar pierderea programelor noastre de testare, educație, consiliere și monitorizare înseamnă pierderea unicului mecanism care duce aceste persoane către tratament. Tot acest efort preventiv — inclusiv în mediul rural, unde echipele noastre ajung frecvent — nu are înlocuitor în acest moment.
Reporter: Ați vorbit despre prevenție ca despre un „scut invizibil”. Vi se pare că oamenii înțeleg asta?
Ana-Maria Schweitzer: Nu întotdeauna. Și nu îi judec pentru asta. Prevenția nu produce breaking news. Dar absența ei, da. Dacă mâine aceste activități nu ar mai continua, poate n-ar observa nimeni în primul an. Dar în câțiva ani am vedea ce înseamnă lipsa de diagnostic timpuriu, de tratament susținut, de sprijin emoțional. Am vedea tragedii. De asta cred că e vital ca acest model să fie susținut.
Reporter: Cum reușiți să susțineți un model atât de complex, după 25 de ani?
Ana-Maria Schweitzer: Contextul se schimbă. Din păcate, interesul donatorilor pentru astfel de servicii a scăzut semnificativ. De aceea fac un apel direct către autoritățile locale, companii și cetățeni. Avem nevoie de sprijin. Companiile, de exemplu, pot redirecționa 20% din impozitul pe profit, fără niciun cost suplimentar, către cauze precum a noastră. Este un mecanism legal, eficient și profund necesar. Cu ajutorul acestor fonduri putem continua să salvăm vieți — în tăcere, dar eficient, așa cum o facem de 25 de ani.
Reporter: Prevenția nu e un lux. E singura barieră între liniște și criză. Mulțumim pentru tot ce faceți. Sperăm ca acest mesaj să ajungă unde trebuie.
Ana-Maria Schweitzer: Și eu sper. Și mai sper să ne vedem, peste 10 ani, vorbind despre cum am reușit să menținem Constanța sănătoasă — împreună.
