25 de lucruri pe care poate nu le știai despre Cazinoul din Constanța

Recent, constănțenii și turiștii au putut vedea spectacolul „Cazino, suflet pierdut”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și organizat de Asociația Culturală Georgiana Rusu.

Cei care l-au văzut au putut afla lucruri inedite despre clădirea-simbol a Constanței.

Am asistat la spectacol și am selectat 25 de informații interesante despre Cazino.

1. Primul Cazino din Constanța a fost construit în 1880, de unchiul Anei Aslaan, lângă Farul Genovez. Se numea Kursaal și era din lemn.

2. După ce este distrus în urma unei furtuni, un al doilea cazino se construiește în 1892.

3. Primarul Cristea Georgescu semnează, la 23 iulie 1903, prima înțelegere pentru construirea actualului cazino. „La popoarele vechi baza civilizațiunii au fost comerțul și industria: La atenieni, egipteni, fenicieni…”, spunea el.

4. Cristea Georgescu a primit ca recomandare din partea prefectului Scarlat Vârnav pe arhitectul Daniel Renard, un tânăr de numai 32 de ani, născut în Neamț. Tatăl său ajunsese în România ca inspector al Companiei Wagons-Lits, actuala linie feroviară Orient Express.

5. Renard s-a stabilit în localitate, chiar pe Strada Romană la poarta 30 și putea consulta zilnic lucrările pe care le propusese.

6. Luptele dintre conservatori și liberali pun piedici proiectului, timp de mai mulți ani.

7. De la 380.000 lei cât arăta devizul inițial, a fost finalizat cu 1.300.000 lei.

8. La inaugurare, ziarul Conservatorul Constanței scria: „Din punctul de vedere al esteticei arhitectonice lasă foarte mult de dorit. Complecta asimetrie și amestecul babilonic al stilurilor, din care se desprinde impresiunea nelămurită a unei plăsmuiri hibride, fac din noul cazin comunal un monument ridicat în cinstea nepriceperii și prostului gust”.

9.Ziarul Drapelul scrie că Titus Cănănău, șef al Comisiei Tehnice, putea și era chiar dator să zădărnicească și să împiedice monstruozitatea”.

10. „Matahală împopoțonată cu tot felul de zorzoane. Loc al depravării și al pierzaniei.”, mai scrie presa vremii.

11. Majestatea Sa, Principele Ferdinand, a spus în septembrie 1909, la inaugurarea Portului Modern, că arată ca o ciupercă înflorită, un fel de mausoleu.

12. Alphonse Heitz, proprietar al restaurantului Cafe de Paris din București și al altor afaceri prospere din stațiunea belgiană Ostende, îi devine tutore pentru mai mulți ani. „Numai la Casino găsiți restaurant de prim ordin, a la Paris. Un dejun constă doar 3 lei, 4 lei cu un pahar cu vin”, sună o reclamă de-a sa.

13. Pe4 mai 1911, Cazinoul primește o vizită importantă: regele Carol I și regina Elisabeta. Majestatea Sa, Carmen Sylva, așa cum este cunoscută sub pesudonimul său literar.

14. Actualul acvariul era o dependință a Cazinoului.

15. Consiliul Comunal i-a aprobat lui Alphonse jocurile de cărți și de noroc. Acesta se obligă să construiască la Constanța un hotel de „prim rang” de minim 250 de camere, hotel Palace.

16. Carlotta Leria, primadona Operei din Milano, româncă de origine, a cântat pe scena Cazinoului.

17. Administrarea Cazinoului ajunge la baronul Edgar de Marcay, în 1912. Are loc un mare banchet, în care meniul concura cu cel al oricărui restaurant de renume din paris: „Zagouski / Crème a la Sevigne / Sterlet du Volga a la Moscovite / Medallion de Filet de Bouef a la Moelle Pounes Ana / Impreme de Volaille Marie Louise, Serbet au Portodore / Caneton Montmorency / Salate Casino, Corgettes a la Greque /Biscuit Tortomi Mignardises / Suffle au Parmesan Fruit / Desert, Champagne Pommery Sec, Pommery Drapeau, Pommery Americain”.

18. Tânărul de numai 19 ani Lazăr Derera, băiat de prăvălie, localnic din familie săracă, primește într-o zi de la patronul său Boeru 600 de lei să ridice de la gară anumite mărfuri. După ce Boeru pleacă din localitate, Lazăr joacă banii la Cazino. În dimineața zilei de 16 iulie 1913 , cuprins de griji și remușcări, decide să-ți pună capăt zilelor pe plaja din Mamaia.

19. Pe scena sa ajung artiști obișnuiți ai scenelor din Paris sau Monte Carlo: Edmee Favart, regina operetei franceze este nelipsită trei ani la rând, până în 1916. Nici Brigitte Regent, rusoaica Miroica sau Andree Barely nu se lasă mai prejos.

20. Țarul Nicolae al II-lea și Regele Carol urcă în tribuna improvizată din fața sa, pe 1 iunie 1914, când Țarul sosește la Constanța cu vasul imperial Standard. Țarul face și o donație de 10.000 de lei pentru copiii săraci ai Constanței.

21. Pe 6 octombrie 1916, Cazinoul Comunal, aflat mult prea aproape de port, este bombardat direct și în mod intenționat, deși pe acoperișul său stătea semnul Crucii Roșii. Bomba aruncată de avionul german a trecut prin acoperiș și a explodat în marea infirmerie a Cazinoului. Peste 140 de răniți și-au pierdut viața și peste 50 de pacienți și membri ai personalului medical au fost răniți grav. În urma exploziei, clădirea a luat foc, iar toată lumea a fost evacuată. Cazinoul a fost aproape distrus, daunele sunt uriașe. Catedrala Sf. Petru și Pavel și hotel Palace au fost de asemenea grav afectate.

22. În timpul comunismului, 100 dintre deținuții politici care lucrau la Canalul Dunăre – Marea Neagră au fost trimiși să ia parte la procesul ce se numea „reclădire”.

23. Timp de circa opt ani a întrunit condițiile unei Case de Cultură a Sindicatelor, iar din din 1960, tutore i-a fost Oficiul Național de Turism și redevine restaurant.

24. În 1986, când arhitectul Mircea Bocunescu, împreună cu inginerul Manoilă se ocupă de ultima sa reconsolidare, iar un grup de artiști au avut grijă de picturi, stucaturi și vitralii. Nu mă pot plânge, poate n-ar fi drept.

25. De circa un deceniu, Cazinoul este o ruină. Acum se află în administrarea Conpaniei Naționale de Investiții, care spune că sunt bani pentru reabilitare, dar procesul este blocat din cauza contestațiilor depuse de diverse societăți comerciale.

Regia spectacolului a fost semnată de Iulian Enache, actor și regizor al Teatrului de Stat Constanța, iar scenariul de Georgiana Rusu. Din distribuție au făcut parte următorii actori și balerini: Petronela Olimpia Iordache, Claudiu Alexandru Săplăcan, Anna Van Haaren, Cristian Alexandru Panduru, Ștefan Cristea Gheorghiu, Andreea Daniela Pieptea, Iulian Nicolae Ghencea, Renata Soares, Luiza Martinescu, Cosmin Mihale, Dana Trifan Enache, Robert Teodor Dobre. Alături de ei s-au aflat elevi ai Colegiului Național de Arte „Regina Maria” din Constanța.

Proiectul a fost cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și are un buget de 61.500 lei, din care 55.000 lei sunt fonduri AFCN, iar 6.500 lei reprezintă contribuția proprie a Asociației Culturale Georgiana Rusu.

Donații pentru un jurnalism independent

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.