Finanțare de 140 de milioane de lei obținută de Constanța, prin două proiecte-cheie realizate de Asociația de Dezvoltare Durabilă. Lucrările, incluse în Programul „Anghel Saligny”, vor fluidiza traficul în partea de sud a județului, una dintre cele mai aglomerate zone din Constanța.
Două proiecte de importanță majoră în privința modernizării infrastructurii rutiere a județului Constanța, realizate de Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța (ADDJC) în beneficiul Consiliului Județean Constanța (CJC) și depuse, la finalul anului trecut, pentru a fi realizate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, au fost incluse vineri, 22 iulie 2022, pe lista de finanțare a autorităților naționale.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat, la finele săptămânii trecute, obiectivele de pe lista finanțărilor aprobate prin Programul „Anghel Saligny”, între acestea fiind incluse și două rute ocolitoare esențiale pentru județul Constanța:
- Proiectul de modernizare a DJ 393, tronsonul cuprins între localitățile Techirghiol și Arsa. Ruta ocolitoare va avea 23,65 de kilometri, iar valoarea proiectului este de 97.007.314.27 de lei.
- Proiectul de modernizare a DJ 391, tronsonul cuprins între localitățile Tuzla și Biruința. Ruta ocolitoare va avea 11,7 kilometri, iar valoarea proiectului este de 42.992.685.73de lei.
Cei 140 de milioane de lei (aproximativ 28 de milioane de euro) obținuți de județ prin cele două proiecte realizate de Asociația de Dezvoltare Durabilă reprezintă 25% din suma totală primită de Constanța, pentru toate proiectele depuse de instituțiile publice din județ, pentru a fi finanțate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.
Recomandare: Lista cu cele 107 proiecte de investiții finanțate prin programul Anghel Saligny
Pentru realizarea celor două proiecte de amploare, Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, care și-a început activitatea în urmă cu un an, fiind fondată de CJC și de Primăria Municipiului Constanța, a lucrat cu o echipă de nouă specialiști.
„Încă de la înființarea, vara trecută, a Asociației, am lucrat împreună cu restrânsa echipă, dar foarte bine pregătită, pe care o coordonez la ADDJC, la o serie mai amplă de proiecte prin care să modernizăm infrastructura rutieră județului. Asta pentru că județul Constanța este extrem de deficitar în privința infrastructurii, la nivelul anului 2021 fiind peste 100 de kilometri de drum județean de pământ. Peste 100 de kilometri de drum județean de pământ, repet, într-un județ de dimensiunea Constanței. Județ considerat a fi unul dintre cei mai importanți poli economici ai României. Un județ în care avem, în fiecare an, peste un milion de turiști. În ultimele trei decenii, niciodată, autoritățile locale nu au găsit nicio soluție pentru a fluidiza traficul în Sudul județului, acolo unde circulația este foarte intensă. Iar milioane de oameni, turiști, dar și constănțeni care trec prin această zonă a județului se lovesc constant de această problemă”, a declarat Ana-Maria Vătămanu, președintele Asociației de Dezvoltare a Județului Constanța.
Conform reprezentantei ADDJC, după anunțarea de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a proiectelor incluse pe lista de finanțare, urmează, în perioada imediat următoare, semnarea contractelor și, apoi, demararea lucrărilor.
„După acești pași legali urmează demararea efectivă lucrărilor. Asociația de Dezvoltare Durabilă mai are în lucru o serie de proiecte privind modernizarea infrastructurii rutiere, și nu doar rutiere, a județului Constanța, pentru care avem toată încrederea că, fiind absolut necesare județului nostru, vor primi finanțare. Importanța acestor două proiecte finanțate deja prin «Anghel Saligny» este, pentru noi, majoră, în primul rând pentru beneficiul pe care, în mod evident, îl vor aduce județului, cât și pentru că demonstrăm, prin ADDJC, că se poate, dacă vrei și dacă muncești. Se pot face lucruri de amploarea asta, în beneficiul întregii comunități, cu echipe suple, dar extrem de bine pregătite și de determinate, așa cum are Asociația. Ceea ce în foarte puține cazuri putem vorbi despre reușitele aparatului administrativ”, a mai subliniat Ana-Maria Vătămanu.