Aerul din Constanța, mai toxic decât în majoritatea Europei, ne îmbolnăvește de cancer și depresii, printre altele. Experții spun că politicienii trebuie să intervină urgent

Europa se confruntă cu o „criză gravă de sănătate publică”, în condițiile în care aproape toată lumea de pe continent trăiește în zone cu niveluri periculoase de poluare a aerului, arată o investigație realizată de cotidianul The Guardian. Constanța, România, în general, stau foarte rău în acest clasament. Harta o puteți vedea AICI.

Poluarea aerului cu PM 2,5 depășește limitele considerate sigure de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pe toată suprafața țării, arată analiza realizată de oameni de știință și publicată de cotidianul britanic. PM 2,5 sunt particule în suspensie, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri.

Analiza datelor colectate cu ajutorul unei metodologii de ultimă oră – inclusiv imagini detaliate din satelit și măsurători de la peste 1.400 de stații de monitorizare la sol – dezvăluie o imagine dezastruoasă a aerului poluat.

PM 2,5 sunt particulele produse în principal din arderea combustibililor fosili, dintre care unele pot trece prin plămâni și în fluxul sangvin, afectând aproape toate organele corpului.

Conform actualelor orientări ale OMS, concentrațiile medii anuale de PM 2,5 nu ar trebui să depășească 5 micrograme pe metru cub. Noua analiză a constatat că doar 2% din populația Europei trăiește în zone care se încadrează în această limită. Experții spun că poluarea cu PM 2,5 provoacă aproximativ 400.000 de decese pe an pe întregul continent.

Recomandare: PMP aplică în Năvodari principiul lui Palaz, „aerul circulă”. Prefectura a notificat instanța

România face parte din țările unde situația este în mod deosebit proastă. Nu e singura. De fapt, potrivit analizei, aproape toți locuitorii din șapte țări din Europa de Est – România, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia și Ungaria – au parte de un aer în care poluarea este de cel puțin două ori mai mare decât pragul OMS.

Harta interactivă publicată de The Guardian arată că în cele mai multe orașe din România, inclusiv București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara sau Iași, poluarea aerului depășește de aproape patru ori limitele OMS – peste 19 micrograme PM 2,5 pe metru cub.

De fapt, poluarea aerului depășește normele OMS pe toată suprafața țării. În Brașov și Constanța, situația stă ceva mai bine, dar tot peste limitele OMS – între 14 și 16 micrograme PM 2,5 pe metru cub.

În Suedia, nu există nicio zonă în care PM 2,5 să atingă mai mult de două ori valoarea recomandată de OMS, iar unele zone din nordul Scoției sunt printre puținele din Europa care se situează sub această valoare.

„Aceasta este o criză gravă de sănătate publică”, a declarat Roel Vermeulen, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Utrecht, care a condus echipa de cercetători de pe întregul continent care a compilat datele. „Vedem destul de clar că aproape toată lumea din Europa respiră un aer nesănătos”, a spus acesta, citat de The Guardian.

Traficul, industria, încălzirea locuințelor și agricultura sunt principalele surse de PM 2,5, iar impactul este adesea resimțit în mod disproporționat de comunitățile cele mai sărace.

Poluarea atmosferică a devenit o problemă-cheie în Europa, UE fiind supusă la presiuni pentru a face mai mult pentru a aborda această criză de sănătate publică în creștere. Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat pentru adoptarea, până în 2035, a orientărilor OMS privind pragul de PM 2,5.

Legea, care trebuie încă finalizată în cadrul negocierilor cu Consiliul European, stabilește o limită obligatorie din punct de vedere juridic pentru concentrațiile anuale de PM 2,5 de 5 micrograme pe metru cub, față de 25 în prezent.

Experții spun că Europa trebuie să ia măsuri urgente acum. Aceștia indică un număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea atmosferică afectează aproape fiecare organ din corp și este legată de o gamă largă de probleme de sănătate, de la boli cardiace și pulmonare la cancer și diabet, depresie și boli mintale la tulburări cognitive și greutate mică la naștere.

Aceștia mai afirmă că politicienii trebuie să acționeze mai urgent, având în vedere dovezile tot mai numeroase privind efectele nocive.

„Țările care sunt cele mai afectate sunt, de asemenea, țările cu cel mai mic venit mediu, cu câteva excepții notabile – acest lucru ilustrează gradul de injustiție ecologică cu care ne confruntăm în UE. Curățarea aerului, în special în Europa de Est, este necesară de urgență pentru a oferi oportunități egale pentru o viață sănătoasă în întreaga Europă”, a spus ea, citată de cotidianul britanic.

Datele au fost compilate de cadrele universitare de la Universitatea Utrecht din Țările de Jos și de Institutul elvețian de sănătate publică și tropicală, în cadrul proiectului Expanse, finanțat de UE. Aceștia au utilizat o combinație de surse, de la date satelitare de înaltă rezoluție la stații de monitorizare a poluării și informații despre utilizarea terenurilor, pentru a stabili nivelurile medii anuale de PM 2,5 în Europa în 2019.

Ei au spus că nivelurile de poluare nu sunt semnificativ diferite de cele actuale, dar au adăugat că pot exista zone în care au fost implementate măsuri stricte de combatere a poluării și care au înregistrat o oarecare îmbunătățire.