Piața imobiliară din România a început anul 2026 cu o contracție severă, însă Constanța se remarcă negativ, cu una dintre cele mai mari scăderi ale numărului de tranzacții la nivel național. Datele oficiale publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) arată că județul Constanța a intrat în 2026 cu o frână mult mai puternică decât media țării și decât alte mari piețe regionale.
Constanța: – 42%, scădere peste media națională
În ianuarie 2026, în județul Constanța au fost tranzacționate 988 de imobile în total, inclusiv terenuri agirole. Dacă ne referim la apartamente sau case individuale, numărul a fost de 377, în scădere cu 42% față de ianuarie 2025, când au fost 577 de tranzacții. Prin comparație, media națională a scăderii este de – 25%, ceea ce plasează Constanța în rândul celor mai afectate piețe imobiliare din țară la început de an.
Pentru comparație:
- Scăderea medie națională: – 25%
- București: – 22%
- Ilfov: – 28%
- Cluj: -27%
- Timiș: – 29%
Constanța se află astfel în același grup cu județe precum Bihor (- 42%), Harghita (– 42%), Prahova (– 44%) sau Suceava (– 46%), fiind depășită negativ doar de câteva cazuri extreme, precum Teleorman (– 90%) sau Botoșani (– 57%), unde volumele sunt însă mult mai mici.
Ce tip de tranzacții au căzut în Constanța
Structura datelor ANCPI indică faptul că reculul din Constanța nu este generat de zona rurală sau de terenurile agricole, ci de segmentul urban și rezidențial, exact nucleul pieței locale.
În ianuarie 2026, în județ au fost raportate:
- 336 tranzacții cu intravilan cu construcții
- 182 tranzacții cu intravilan fără construcții
- 337 unități individuale (case, apartamente)
Aceste segmente sunt cele mai sensibile la:
- creșterea TVA la locuințele noi
- costul creditării
- incertitudinea economică
Cu alte cuvinte, Constanța nu se confruntă cu lipsa ofertei, ci cu o amânare masivă a deciziilor de cumpărare, mai ales pe zona de locuințe noi și tranzacții investiționale.
De ce reacționează Constanța mai dur decât alte mari orașe
Diferența față de București, Cluj sau Timiș nu este întâmplătoare. Datele sugerează câteva vulnerabilități specifice pieței locale:
- Pondere mare a locuințelor noi, afectate direct de majorarea TVA
- Apetit investițional ridicat în anii anteriori, care se retrage rapid în perioade de incertitudine
- Dependență de cumpărători non-rezidenți și de achiziții cu scop investițional sau turistic
- Suprapunere cu o perioadă sezonier slabă, amplificată de context economic nefavorabil
Rezultatul este o corecție de volum mult mai rapidă decât în alte județe mari, unde cererea este susținută într-o măsură mai mare de achiziții pentru locuire permanentă.
Constanța rămâne totuși în top ca volum absolut
Chiar și în aceste condiții, Constanța se menține în topul județelor cu cele mai multe tranzacții la nivel național, fiind depășită doar de București, Ilfov, Brașov, Iași și Suceava. Acest lucru arată că piața nu este blocată, ci funcționează la o turație mult redusă.
Semnal de avertizare pentru 2026
Scăderea de 42% într-o singură lună, raportată la anul anterior, este un semnal de avertizare clar pentru piața imobiliară din Constanța. Dacă în februarie și martie trendul va continua, județul ar putea intra într-o perioadă de ajustare mai amplă, cu efecte directe asupra dezvoltatorilor, investitorilor și pieței creditării.
Pentru moment, datele ANCPI indică o realitate simplă și verificabilă: Constanța este una dintre piețele imobiliare care resimt cel mai puternic frânarea începutului de an 2026, într-un context în care prudența a devenit regula, nu excepția.
