Ar mai fi fost admisă Olanda astăzi în spațiul Schengen, dacă nu făcea parte din el?

Parlamentarii olandezi se opun intrării României în Schengen. Parlamentul olandez a votat, joi, o rezoluţie împotriva aderării României şi Bulgariei, în document făcându-se referire la „corupţia persistentă” şi „problemele persistente legate de crima organizată”.

Dar oare Olanda ar mai fi fost admisă azi în spațiul Schengen, dacă nu făcea parte din el?

O anchetă publicată anul trecut de influentul ziar german Der Spiegel descria problemele endemice cu care se confruntă Olanda și preciza că aceasta tinde să devină un „narco stat”, așa cum era Columbia pe vremea celebrului și infamului Pablo Escobar.

„Avem elementele unui narco-stat”

Porturile Rotterdam din Olanda şi Antwerpen din Belgia au devenit puncte uriaşe de intrare a drogurilor în Europa, comentează „Der Spiegel”.

Un raport intitulat „Cealaltă faţă a Amsterdamului” conchide că infracţiunile legate de droguri au un impact semnificativ asupra întregului oraş. Banii obţinuţi din droguri sunt spălaţi în restaurante şi magazine, iar încasările de acolo sunt direcţionate către proprietăţi imobiliare.

„Avem elementele unui narco-stat. Economia noastră este tot mai dependentă de baniii băieţilor răi. Este un atac violent împotriva statului de drept”, este de părere Jan Struijs, preşedintele celui mai important sindicat al poliţiei olandeze, NBP.

„Un avocat lichidat în Olanda… Nu s-a mai văzut aşa ceva”, comenta la rândul ei jurnalista Remco Andringa după asasinarea lui Dierk Wiersum.

NPB estimează că guvernul şi politicienii în general subestimează infracţiunile legate de traficul de droguri, care sunt în creştere. Dar ministrul Justiţiei şi Securităţii, Ferdinand Grapperhaus, respinge calificativul de „narco-stat”, motivând că rata criminalităţii este în scădere în Olanda.

Citiți mai mult aici: https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/olanda-sub-teroarea-traficantilor-de-droguri-2107983.html

Și ziariștii englezi de la The Guardian descriu același fenomen. Jurnaliști și avocați sub protecție sau uciși pe străzi, audieri păzite de armată, declarații ale martorilor anonimizate și miliarde de euro din droguri care corup treptat societatea. Primarii din Amsterdam și Rotterdam avertizează asupra unei „culturi a crimei și violenței care capătă treptat trăsături italiene”, cu cantități record de droguri interceptate în portul Rotterdam, violență extremă care ucide adesea ținta greșită și 15-30 de miliarde de euro pe an, spălați în proprietăți, cafenele de canabis, turism și baruri.

Cazul Janus van Wessenbeeck

Tot Olanda, nu România, l-a dat lumii pe Janus van Wessenbeeck cunoscut drept unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din lume. A fost condamnat în Belgia la 14 ani de închisoare în 2011 și 2012 pentru contrabandă cu 15.000 de kilograme de hașiș și 600 de kilograme de amfetamină, transmite Omroep Brabant. Ancheta asupra lui Van Wessenbeeck a început în urmă cu mai bine de 14 ani, când a fost arestat după ce a adus contrabandă 865 de mii de pastile de ecstasy – cu o valoare stradală de aproape 34 de milioane de euro – din Zeebrugge în Australia. El a mai fost condamnat anterior la 10 ani de închisoare în Belgia pentru conducerea unei mari organizații criminale.

Ce spun parlamentarii olandezi

„Camera, după ce a ascultat deliberările, luând act de faptul că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen va fi discutată în curând; luând act de faptul că guvernul olandez a votat timp de mulţi ani împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen din cauza corupţiei persistente şi a problemelor persistente legate de crima organizată din ambele ţări; întrucât corupţia şi problemele legate de crima organizată dintr-o ţară Schengen pot crea probleme majore pentru funcţionarea controlului la frontieră din ţara respectivă şi pot reprezenta astfel riscuri de securitate pentru Ţările de Jos şi pentru întregul spaţiu Schengen, întrucât în prezent sunt în curs de desfăşurare anchete de anvergură limitată şi misiuni de investigare a funcţionării statului de drept, a corupţiei şi a crimei organizate în România şi Bulgaria; solicită guvernului să asigure investigaţii suplimentare privind supravegherea frontierelor de către România şi Bulgaria, pe baza faptului că Ţările de Jos analizează cu stricteţe şi corectitudine funcţionarea statului de drept şi reducerea corupţiei şi a criminalităţii organizate în ambele ţări, iar până atunci să nu ia măsuri ireversibile”.