Astăzi este Sfântul Gheorghe. Peste un milion de români îşi serbează onomastica

sf gheorghe

Peste un milion de români îşi serbează onomastica vineri, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe.

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, peste 710.000 de bărbaţi şi aproape 380.000 de femei poartă numele Gheorghe sau derivate ale acestuia.

Astfel, cei mai mulţi bărbaţi poartă numele Gheorghe – 450.567, apoi George – 157.417.

De asemenea, la bărbaţi mai sunt întâlnite numele Georgian – 28.524, Gheorghiţă – 22.008, Georgel – 12.679, Gigi – 8.916, Gigel – 6.089, Georgică – 5.392, Gică – 5.107, Ghiţă – 4.386, Ghiorghe – 3.893, Giorgian – 1.798, Ghiorghiţă – 1.708 sau Ghiorghi – 1.222.

La prenume feminine, cele mai multe sunt Georgiana – 152.987, apoi Georgeta – 122.014.

Româncele mai au şi prenumele Gheorghiţa – 27.029, Gina – 21.402, Gherghina – 17.039, Geta – 14.735, Giorgiana – 10.285, Gica – 6.181, Ghiorghiţa – 1.754 sau Georgica – 1.545.

Cine a fost şi ce fapte sunt relatate în mitologia Sfântului Gheorghe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în vremea împăratului Diocleţian, în secolul al IV-lea. S-a născut din părinţi creştini, în Capadocia, şi-a mărturisit credinţa în Iisus Hristos, iar din cauza acestor convingeri religioase este întemniţat şi forţat să renunţe la credinţa creştină. Sf. Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jertfi zeilor, însă în zadar toate aceste încercări deoarece el nu s-a lepădat de credinţa în Hristos. Este torturat şi până la urmă ucis prin decapitare la data de 23 aprilie. De aici, această zi a rămas ziua sa de prăznuire.

Întâi, întâmplarea cu Împăratul Vicleţian cel care vrea dovezi. Apoi, faptul că de astăzi până-n Sfânt Dumitru este vara păstorilor, începe anul pastoral. Şi, de neuitat, se văd flăcări deasupra comorilor. Toate citite în “Ghidul” Irinei Nicolau.

În cartea sa, Ghidul sărbătorilor româneşti, Irina Nicolau rezumă legenda Sfântului Gheorghe cu Împăratul Vicleţian.

Împăratul era păgân. Gheorghe îi era ginere şi, seara, desena chipul lui Isus şi i se închina. Acest gest îi atrage furia împăratului. Gheorghe fuge într-un cimitir, spre aş găsi adăpost. Vicleţian îi vrea capul. Ruga lui Gheorghe face minunea. Dintr-un mormânt iese un vârstnic şi spune: Greu somn am dormit. 600 de ani. Mirat este Vicleţian. Dar pe cât mergea spre casă, Vicleţian îi cere lui Gheorghe tot mai multe dovezi. Aşa se arată copii de 300 de ani cu părinţi de 500. Vrea mai mult. Îl încalţă pe Gheorghe cu opinci de fier şi îi dă venin să bea. Crapă pietrele pe unde trece Gheorghe. Dar, cum bea veninul, nu Gheorghe moare, ci Vicleţian, din miasmele care l-au cuprins când Gheorghe s-a apropiat.

Tot Irina Nicolau ne spune că de astăzi pînă-n Sfânt Dumitru este vara păstorilor, începutul anului pastoral. În ajun de Sf. Gheorghe se spune că de ieşi cu capul descoperit te aleargă strigoaicele pănă te lasă lat în codru. Ele, cică dorm cu trupul, dar cu spiritul umblă prin lumea largă şi se luptă cu meliţele din gospodăria omului şi fură laptele vacilor. Şi dacă ne gândim de unde a pornit viziunea strigoaicelor, putem spune că de la ceva femei ce umblă după lapte proaspăt şi-l fură şi-l prefac în laptele vacilor lor. Ca să te fereşti de aşa ceva, taie un şarpe şi pune-i în gât un căţel de usturoi, aşa te fereşti de strigoi, de femeile furăcioase.

De Sfântul Gheorghe, iarăşi, se văd flăcări deasupra comorilor. Flăcările nededate diavolului sunt albăstrui. Când le vezi, laşi semn şi vii a doua zi, când flacăra se domoleşte. De te repezi, te schimonoseşti. Oricum, orice comoară te schilodeşte, la minte sau la trup, aşa că mai bine nu te laşi ispitit.

Dacă v-a plăcut acest articol, puteți urmări Constanța 100% pe Facebook printr-un Like mai jos:
Constanta-financiara-sigla-jpg
sprijina-jurnalismul-independent

Leave a Reply

Your email address will not be published.