
România s-a gătit ca o mireasă, s-a pregătit de circa zece ani și așteaptă să fie invitată la masa unde stau partenerii săi, nu într-un colț al camerei. În spațiul Schengen. Astăzi a aflat însă, din nou, că nu se poate, pentru că Austria se opune. Din motive false, care nu țin de România. O avea țara noastră destule păcate, dar nu și cele pe care le inventează țara care i-a dat lumii pe unul din cei mai mari compozitori și pe unul din cei mai înfricoșători criminali.
Cancelarul Karl Nehammer a declarat, marți, că Austria se opune integrării României în Spațiul Schengen, transmite Digi24.ro.
Cancelarul a făcut aceste declarații la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Tirana (Albania).
„Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Nehammer citat de Digi24.ro.
Protecţia frontierelor, spun oficialii austrieci, pur şi simplu nu funcţionează, iar Bulgaria şi România trebuie să fie tratate la pachet.
„În cursul anului, au ajuns la graniţele Austriei 110.000 de imigranţi ilegali, iar 75.000 nici măcar nu fuseseră înregistraţi. 40 la sută dintre migranţi au zburat direct la Belgrad, pentru a se îndrepta pe uscat spre Europa Centrală, alţi 40 la sută au venit prin Turcia, Bulgaria şi Serbia. O mică parte a ocolit gardul Ungariei de la graniţa cu Serbia şi a ales ruta prin România. Avem cele mai multe solicitări de azil pe cap de locuitor, aşa că trebuie să trimitem acest semnal de alarmă”, a spus ministrul de interne Gerhard Karner.
Președintele Klaus Iohannis, prezent la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, alături de cancelarul Austriei, a transmis, cu puțin timp înainte de declarațiile lui Karl Nehammer, că integrarea României în Spațiul Schengen se va afla joi pe masa Consiliului Justiție și Afaceri Interne iar țara noastră va negocia „până în ultimul moment”.
Datele oficiale contrazic Austria
În timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creştere a imigraţiei de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeaşi perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arată statisticile oficiale.
Datele FRONTEX indică foarte clar că migranţii ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migraţia de pe ruta Balcanilor de Vest trece prin România.
Concret, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii imigraţioniste, atât in ceea ce priveşte detecţiile şi şederile ilegale, cât şi în ceea ce priveşte prevenirea trecerilor ilegale. Astfel, se confirmă eficienţa măsurilor dispuse pentru controlul şi supravegherea frontierei, din moment ce numărul detecţiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din totalul detecţiilor raportate de Agenţia FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest. Este un argument solid că România nu se află pe principala rută aleasă de migranţi pentru a ajunge în spaţiul Schengen.
În ceea ce priveşte prevenirea mişcărilor secundare, Romania acceptă returnarea migranţilor ilegali din Ungaria şi Bulgaria în baza acordului de readmisie, şi nu pe baza acordului Dublin III, ceea ce confirmă buna cooperare cu autorităţile maghiare.
Dincolo de situaţia prezentată de aceste statistici, experţii din 15 state membre ale UE, din trei agenţii europene şi reprezentanţi ai Comisiei Europene au verificat, în luna octombrie, modul în care România gestionează frontierele externe şi asigură cooperarea poliţienească, modul în care realizează politica de returnare şi asigură funcţionarea Sistemului Informatic Schengen.
Concluziile experţilor au fost foarte clare: România a acţionat în mod adecvat pentru gestionarea eficientă a frontierelor externe. Există un lanţ clar de comandă şi control la nivel naţional. Cu numărul actual de poliţişti de frontieră instruiţi, cu echipamente de control la frontieră şi tehnologii de ultimă generaţie, România asigură o supraveghere şi controale la frontieră la un nivel de înaltă calitate, inclusiv verificări sistematice ale tuturor pasagerilor în bazele de date relevante. Cooperarea internaţională cu state vecine funcţionează bine, la fel şi cooperarea foarte activă cu Frontex, în ceea ce priveşte atât frontierele externe cât şi returnarea imigranţilor.
Ministrul de Interne amintește că în februarie Austria susținea ferm România
Ministrul de Interne, Lucian Bode, afirmă, marţi, că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României. Declaraţia ministrului vine după ce Austria a anunţat că-şi menţine împotrivirea faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen.
”Problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României! În mod categoric, ţara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie. Nu prin România trece fluxul migratoriu şi nu România este generatoarea acestui flux”, a scris, marţi, ministrul de Interne, Lucian Bode, pe Facebook.
Potrivit acestuia, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen.
„Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive şi au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanţilor Austriei. De altfel, la ultima întâlnire dintre reprezentanţii celor două ministere de interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale referitoare la migraţie, rute, returnări, înregistrarea migranţilor în sistemele europene care au fost prezentate, au fost confirmate de partea austriacă”, a mai transmis ministrul de Interne.
Acesta precizează că i-a amintit omologului austriac Gerhard Karner că în februarie 2022 a susţinut ferm aderarea României la spaţiul Schengen.
„În timpul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România. Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat încă din cadrul primelor reuniuni că una din priorităţile sale este extinderea spaţiului Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive şi au arătat fără echivoc că ţara noastră este pe deplin pregătită să adere la spaţiul Schengen. Austria şi-a însuşit oficial declaraţia statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spaţiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinţei ministeriale a Forumului Salzburg de la Bucureşti din 16 noiembrie 2022”, a mai transmis Lucian Bode.
Acesta anunţă că îşi menţine declaraţia fermă că România este pregătită şi merită să adere la spaţiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spaţiul Schengen.
”Funcţionarea spaţiului Schengen depinde în primul rând de voinţa statelor membre de a coopera şi colabora eficient şi solidar”, a mai transmis Bode.