Perspectiva inflaţiei în România se înrăutăţeşte din nou, arată minuta şedinţei de politică monetară din 12 noiembrie 2025 a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale. Noile estimări ale BNR indică o inflaţie anuală de 9,6% în decembrie 2025, mult peste nivelul de 8,8% anticipat anterior.
Reducerea inflației va fi lentă și fragmentată: în decembrie 2026, rata ar urma să scadă la 3,7%, iar în septembrie 2027 ar ajunge la 2,9%, tot mai ridicată decât prognoza anterioară. Practic, revenirea în intervalul ţintei (1,5–3,5%) se va produce abia în trimestrul I 2027, cu o întârziere de șase luni față de estimările din vară.
De ce se înrăutățesc prognozele
Membrii Consiliului de administraţie au explicat că principalele motive pentru creşterea proiecţiei de inflaţie sunt:
1. Expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică
Efectele directe au fost mai puternice decât se anticipa, împingând preţurile în sus pe o gamă largă de produse.
2. Majorarea cotelor de TVA şi accizelor
Acestea au generat un puseu inflaționist în lanţ, vizibil atât la componentele exogene ale IPC (energie, combustibili, tutun), cât și în inflația de bază.
3. Persistența anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt
Creşterile de preţuri din 2025 riscă să influenţeze mentalitatea consumatorilor și politicile comerciale ale companiilor.
4. Riscuri suplimentare din zona alimentelor și gazelor naturale
BNR amintește că reglementările din domeniu pot genera volatilitate.
Corecție abruptă abia în trimestrul III 2026
Deși inflația va rămâne ridicată până în vara lui 2026, banca centrală spune că efectele tranzitorii ale șocurilor fiscale și energetice se vor epuiza în trimestrul III 2026, determinând o scădere rapidă a ratei anuale.
Totuși, reducerea ulterioară va fi lentă, iar inflația se va așeza la un nivel mai mare decât se anticipase în toate trimestrele analizate.
Inflaţia de bază (CORE2 ajustat): scăderi mai mici și mai lente
BNR estimează că inflația de bază – indicator esențial pentru deciziile de politică monetară – va rămâne ridicată:
- 8,1% în decembrie 2025 (față de 6,8% estimat anterior)
- 3,8% în decembrie 2026
- 2,3% în septembrie 2027
Creșterea TVA, anticipațiile ridicate și scumpirile importurilor vor menține presiunea în prima parte a orizontului de prognoză.
Consumul încetinește, investițiile cresc
BNR evidențiază că măsurile fiscal-bugetare introduse în 2025 reduc puterea de cumpărare și frânează consumul, ceea ce va deveni un factor dezinflaționist începând cu 2026.
Totodată, structura cererii se schimbă: rolul investițiilor va crește în detrimentul consumului privat, ceea ce influențează și potențialul de creștere al economiei.
Deciziile de politică monetară: dobânzile rămân neschimbate
În unanimitate, Consiliul de administraţie al BNR a decis:
- Dobânda-cheie: 6,50%
- Facilitatea de creditare (Lombard): 7,50%
- Facilitatea de depozit: 5,50%
- Rezerve minime obligatorii: neschimbate
Menținerea dobânzilor indică prudență: BNR alege să nu relaxeze politica monetară într-un moment în care inflația se dovedește mai persistentă decât se anticipase.
Efecte
2026 va fi anul în care presiunile inflaționiste se vor reduce vizibil, însă doar după ce economia va absorbi șocurile fiscale și energetice declanșate în 2025. Vârful inflației este din nou revizuit în sus, iar revenirea în intervalul-țintă este împinsă până în 2027. Pe termen scurt, românii vor resimți în continuare prețuri ridicate și un ritm lent de temperare a scumpirilor, în vreme ce BNR se vede nevoită să păstreze o abordare fermă și prudentă în politica monetară.
