Guvernul a aprobat sâmbătă proiectul de buget pentru anul în curs, construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB.
„Am adoptat astăzi acest buget la care am lucrat aproape patru săptămâni. Este un buget cumpătat, bazat pe o prognoză prudentă. Este un buget echilibrat, pentru că nu lăsăm pe nimeni în urmă și, pe lângă investițiile record, avem fonduri suficiente pentru plata salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale, conform legislației în vigoare. Prin acest buget punem bazele unei noi viziuni pentru rezolvarea problemelor structurale, restabilirea echilibrului bugetar și consolidarea creșterii economice. Alocările record de 150 de miliarde de lei pentru investiții reprezintă un motor pentru creșterea economică și reducerea deficitului de la 8,6% la 7%”, a declarat ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, în briefingul de presă de la Palatul Victoria.
Acesta a precizat că bugetul permite asigurarea plății salariilor și pensiilor pentru 2024, în contextul amânării indexărilor de la începutul anului, subliniind că este „o performanță” faptul că un buget construit pe un deficit de 7% poate acoperi atât investițiile, cât și salariile și pensiile.
„Ajutorul cel mai mare vine din apartenența la Uniunea Europeană și din fondurile europene, care contribuie semnificativ la investițiile incluse în acest buget. Cel mai important este să menținem acest echilibru și în anii următori și să nu abandonăm investițiile ca motor de creștere economică”, a explicat ministrul.
Tánczos Barna a adăugat că strategia economică trebuie să includă sprijin pentru sectoarele unde este nevoie de creșterea producției interne, pentru reducerea deficitelor gemene – deficitul bugetar și cel de cont curent.
„România trebuie să producă mai mult și să se împrumute mai puțin. Acesta este obiectivul nostru, să reducem expunerea pe piețele externe și să acoperim deficitul bugetar cât mai ieftin”, a spus ministrul.
Bugetul pe 2025 este construit pe trei piloni: reducerea cheltuielilor publice, creșterea investițiilor și susținerea autorităților locale printr-un Fond de solidaritate națională.
„Un stat mai suplu, cu cheltuieli mai mici și servicii de calitate, este o necesitate. Nu vrem să perturbăm sistemele funcționale, dar vom reduce treptat cheltuielile publice la nivel central și local. Cheltuielile de personal ca procent din PIB vor scădea de la 9,3% în 2024 la 8,9% în 2025. Am impus o reducere de 5% a cheltuielilor de personal la ministere, cu excepția Sănătății, Educației, Apărării și Internelor”, a declarat Barna.
Al doilea pilon al bugetului vizează investițiile majore, reprezentând 7,8% din PIB în 2025. Ministerul Transporturilor va avea un buget mai mare cu 20%, Ministerul Sănătății cu 35%, iar Ministerul Mediului cu 51%, aceste creșteri fiind susținute din fonduri europene. Programul „Anghel Saligny” va primi peste 11 miliarde de lei pentru proiecte de infrastructură.
Al treilea pilon este crearea unui Fond de solidaritate națională pentru sprijinirea administrațiilor locale cu venituri insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare.
Consiliul Fiscal a analizat bugetul și l-a considerat compatibil cu un deficit cash de 7,7% din PIB, fiind pentru prima dată când instituția dă „verde” planului financiar anual al Guvernului, cu avertismentul că este necesară „o conduita bugetară responsabilă” pentru a preveni retrogradarea ratingului de risc suveran la „investment junk”. Costurile de împrumut ale României sunt cele mai ridicate din UE, subliniază Consiliul Fiscal.
Potrivit instituției conduse de Daniel Dăianu, o colectare mai eficientă a veniturilor fiscale și utilizarea economiilor bugetare ar putea asigura atingerea țintei de deficit de 7%.
„România are cele mai scăzute venituri fiscale din UE, cu excepția Irlandei. Ajustarea bugetară din 2025 este doar primul pas în corecția macroeconomică, fiind necesare măsuri suplimentare în anii următori pentru reducerea deficitului de cont curent și stabilizarea monedei naționale”, arată raportul Consiliului Fiscal.
Instituția avertizează și asupra riscurilor de depășire a cheltuielilor cu bunuri, servicii și dobânzi, precum și asupra eventualelor costuri suplimentare pentru salarii și asistența socială. CF estimează venituri mai mici cu aproximativ 9,7 miliarde de lei față de cele asumate în proiectul de buget și identifică un necesar suplimentar de alocări de cel puțin 4,5 miliarde de lei pentru cheltuielile bugetare.
Cu toate acestea, Consiliul Fiscal consideră pozitivă alocarea de 7,8% din PIB pentru investiții, menite să dezvolte infrastructura și să stimuleze producția internă, reducând dependența de importuri. Execuția bugetară din 2024 a indicat un deficit cash de 8,65% din PIB, mult peste ținta inițială, iar măsurile de corecție adoptate au reușit doar să oprească adâncirea acestuia.
Pe termen lung, Guvernul mizează pe creșterea economică și pe reducerea treptată a deficitului, având ca obiectiv atingerea unui echilibru bugetar sustenabil.
