Cazul carierei de piatră de la Sibioara: 10 ani ca să demonstrezi că ceea ce nu există nu există

Trei dintre persoanele care apar în dosar. Pe fundal se vede o parte din terenul retrocedat, pe care nu există clădiri sau alte construcții

Timp de 10 ani, o societate comercială din Constanța s-a luptat în instanță ca să demonstreze că ceea ce nu există nu există! Pare o glumă, dar nu este. Instanța acordase, după ce fusese indusă în eroare de un executor judecătoresc, daune cominatorii unor falși moștenitori pentru unele clădiri care nu existau. După un deceniu prin furcile caudine ale instanțelor, Tribunalul Tulcea a anulat toate daunele și penalitățile calculate până în prezent. Decizia este definitivă.

Protagoniști în această poveste reală sunt SC Somaco Construct SRL, societate care a cumpărat, cu credit bancar, o carieră de piatră la Sibioara, executorul judecătoresc Vasile Deacu, avocatul Ionel Hașotti, Muscalu Elena, Muscalu Constantin și Muscalu Valeriu, domiciliați în Constanța și Canada (unul dintre ei), care au susținut că sunt moștenitorii unui teren.

Foarte pe scurt, lucrurile stau așa: societate comercială cumpără terenul, la câțiva ani, niște așa-ziși moștenitori depun o cerere în instanță, prin care spun că o bucată este a lor. Pierd procesul, dar, pe o cale extraordinară de atac, îl câștigă. O instanță impune apoi plata unor daune pentru imposibilitatea așa-zișilor moștenitori de a folosi terenul, pentru că de pe acesta nu au fost dezafectate unele clădiri. În realitate însă, aceste clădiri nu existau, terenul la care se face referire este o simplă groapă. Chiar din 2008, avocatul intimaților, Ionel Hașotti, declara că „nu există dovada că există o carieră de piatră”. O instanță a dispus ca, pe lângă daune, să se plătească 50 de lei pe zi pentru neducerea la îndeplinirea a deciziei, adică a dărâmării unor clădiri care nu există. O alta a plusat și a mărit suma la 500 de lei pe zi.

Pe 5 decembrie 2019, povestea aceasta, care părea fără sfârșit, și-a găsit sfârșitul și dreptatea.

Magistrații din Tulcea, având în vedere probele depuse la dosar, au constatat că daunele nu pot fi acordate dat fiind imposibilitatea obiectivă a dezafectării/ridicării/sistării a ceva ce nu există pe terenul pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate a intimaților. Există un principiu în drept (și în logica oricărui om normal, am adăuga) care sună așa: „Ad impossibilia nemo obligatur”. „Nimeni nu poate fi obligat să facă imposibilul”.

Magistrații au respins ca nefondat apelul formulat de Muscalu Elena, Muscalu Constantin și Muscalu Valeriu. A admis apelul formulat de S.C. Somaco Construct S.R.L., a anulat calculul penalităților – daunelor cominatorii din data de 8 februarie 2016, emise de Biroului Executorului Judecătoresc Deacu și Asociații, somația din data de 23.02.2016 și încheierea din data de 23.02.2016 de stabilire a cheltuielilor de executare, procesul-verbal emis in data de 04.03.2016, precum si orice acte de executare ulterioare, emise în baza încheierii privind calculul penalităților-daunelor cominatorii din data 08.02.2016, acte emise în același dosar execuțional. Mai mult, a obligat intimații Muscalu Elena, Muscalu Constantin și Muscalu Valeriu la plata către apelanta S.C. Somaco Construct S.R.L. a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. Decizia, cum spuneam, este definitivă.

Haideți să vedem cum s-a ajuns aici.

Titlul executoriu dispune ridicarea construcțiilor, agregatelor echipamentelor și sistarea oricăror exploatări, pe terenul reconstituit intimaților în baza deciziei 925 din 2008 a intimaților. Conform acestuia, dacă nu se executau aceste obligații, sancțiunea era, așa cum aminteam mai sus, de 500 de lei pentru fiecare zi de întârziere.

În primul rând, cei de la Somaco Construct au demonstrat că pe terenul cu pricina nu se afla nimic, deci nu avea nici ce construcții să ridice, nici ce să sisteze. Judecătorii din Tulcea au înțeles acest lucru (după ce cei din Babadag nu au reușit să o facă).

În al doilea rând, stabilirea cuantumului daunele cominatorii a fost făcută de către executorul judecătoresc Vasile Deacu. La scurt timp, au fost emise somații de plată în baza acestui document. În proces, Somaco Construct s-a apărat susținând că daunele cominatorii se stabilesc numai de către instanță, nu de către un executor.

În al treilea rând, trebuia să se urmărească dacă aceste măsuri au fost sau nu îndeplinite, iar în funcție de acest lucru daunele se acordau sau nu. Reprezentanții Somaco au arătat instanței că executorul judecătoresc nu a notificat niciodată societatea. A venit însă de două ori la carieră, fără să anunțe. Prima dată pe 18 decembrie 2013, când activitatea la carieră era în toi. HG 149/2006 limitează accesul în exploatațiile miniere, nu i s-a permis accesul (și din motive care țin de siguranță). A mai fost pe 4 martie 2016, deci la o lună de când a emis încheierea privind daunele cominatorii. De ce așa din scurt? Pentru că emisese deja încheierea. Cei de la Somaco spun că executorul a încheiat în fals un document în care scrie să pe teren sunt echipamente și agregate, dar și că se efectuează activități de exploatare minieră.

În concluziile scrise depuse de avocatul Ionel Hașotti, apare informația că acesta s-a sfătuit cu executorul judecătoresc în legătură cu modul de acțiune. Situație cel puțin bizară. Pe de o parte, cealaltă parte din proces, Somaco Construct, a depus cerere de recuzare a acestuia. Pe de altă parte, executorul judecătoresc trebuie să fie imparțial, se presupune că este la fel de imparțial ca un judecător. În nicio sală de judecată din lume nu veți vedea că un avocat, de pildă, se sfătuiește cu un judecător despre cum poate să-și ajute clientul.

De altfel, Vasile Deacu și Ionel Haşotti sunt asociați în Fundația Pontul Euxin, care are ca scop „promovarea moștenirii culturale pe teritoriul României, în beneficiul dezvoltării sustenabile, prin protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural, național și universal”. Hașotti Tudor Stelian, fiul lui Ionel Hașotti, este unul din cei trei membri ai Consiliului Director.

O lungă serie de probleme

Procesul care a durat un deceniu a adus cu sine o lungă serie de probleme. Prea multe pentru a le explica aici. Merită însă menționate câteva. De pildă, faptul că moștenitorii au fost împroprietăriți nu numai în perimetrul deținut de Somaco Construct, adică o exploatație minieră care, potrivit legii, nu putea fi retrocedată, ci au primit și o parte din groapa de gunoi din zonă. Am fost la fața locului și am văzut grămezile de gunoi depozitate acolo în timpul multor ani, cu siguranță.

De asemenea, trebuie menționat și că în anul 2016, când Prefectura Constanța le-a emis titluri de proprietate clienților avocatului Ionel Hașotti, în procesul verbal întocmit nu apărea nicio mențiune referitoare la eventuale construcții care ar fi fost pe teren. Nu putem să credem că este o scăpare a avocatului, recunoscut pentru tenacitate cu care își apără cazurile. Explicația cea mai simplă este că nu au fost trecute pentru că nu aveau ce să trească. Cum spuneam, când am fost la fața locului, am văzut o groapă în locul construcțiilor.

Ce spuneau Grigore Comănescu și Ionel Hașotti în 2017

În mai 2017, scriam despre acest proces în România liberă. Pentru a vedea situația la fața locului, am făcut o cerere către administratorul Somaco Construct SRL, Grigore Comănescu, să ne permită accesul în cariera de la Sibioara. În locul în care, cu planurile de ridicare topo-cadastrală în mână, ar fi trebuit să fie clădiri nu era altceva decât o groapă de circa 10 metri adâncime. „Dacă există sau au existat construcții în această exploatație minieră – fapt imposibil, eu sunt dispus să plătesc dublu toate penalitățile. Nu se poate însă să fie construcții acolo unde pui dinamită să arunci în aer zona”, a declarat pentru Grigore Comănescu. Tot acolo am observat că terenul retrocedat clienților avocatului constănțean nu este altceva decât o groapă insalubră de gunoi şi, pe alocuri, resturi din construcții. Groapa de gunoi se întinde pe circa cinci hectare. Din aceste cinci hectare retrocedate pe cariera existentă, o zonă de circa un hectar e o groapă de 10-20 de metri adâncime, deși executorul presupune că sunt clădiri. Primăria Lumina a avertizat asupra faptului că groapa de gunoi a localităţii a fost şi ea retrocedată ilegal către clienţii lui Haşotti, în condițiile în care gropile de gunoi erau şi ele exceptate de la restituire. 

După ce am efectuat vizita, l-am contactat pe avocatul Ionel Hașotti, pe care l-am rugat să le transmită clienților două întrebări: cum comentează că nu sunt clădiri la fața locului și de ce nu ecologizează terenul. „Situația din acest moment de pe teren este sau poate fi irelevantă în raport de ceea ce au constatat instanțele judecătorești când au pronunțat hotărârile irevocabile și, de asemenea (mai ales), atunci când executorul, expertul și forța publică (organele de poliție) au fost împiedicați să pătrundă pe teren și să constate modul în care Somaco și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin hotărâri. Adică atunci când împotrivirea la executare a fost manifestă, motiv pentru care toate contestațiile la executare au fost respinse”, a precizat avocatul. În ceea ce privește problemele de mediu, acesta spune: „Ar fi mai potrivit să întrebați la Primăria Lumina cum și-au permis ca, anterior predării, să deschidă și să întrețină timp de 8 ani (adică aproape cât au durat procesele) o groapă de gunoi împotriva tuturor reglementărilor legale și chiar să pretindă că au și fonduri europene pentru asta. Ne întrebați pe noi ce facem în calitate de proprietari după 10.06.2016. Nimic până acum pentru că așa ni s-a predat scriptic terenul, dar fără îndoială că vom apela la lege”, a precizat avocatul Puiu Hașotti. Acesta ne-a atras atenția că omul de afaceri s-a sustras de la executarea silită, „ca să țipe după aceea că în realitate nici nu era pe acolo”.

Deacu, implicat în cazul Tabăra Năvodari

Numele lui Deacu apare în mai multe dosare penale. Unul dintre ele este la Năvodari.

Evenimentul Zilei spune că în anul 2011, Consiliul Local Năvodari a adoptat hotărârea 144, prin care a inventariat în patrimoniul localităţii terenurile şi clădirile Taberei de Copii. În speţă, 298 de clădiri şi 56 de hectare de teren. Consiliul Local Năvodari, la inițiativa primarului de atunci, Nicolae Matei, condamnat apoi penal pentru acte de corupție, a decis înfiinţarea SC Tabăra Năvodari SA. „Oraşul Năvodari se obliga să aducă în capitalul noii societăţi terenul şi clădirile însuşite prin inventariere, primind pentru contribuţie doar 40% din acţiuni. Diferenţa de 60% se atribuia unei firme private, Dormarbib Group SRL, care trebuia să asigure capitalul de lucru. Firma era deţinută oficial de Isidor Gurgu. Acesta trăia în concubinaj şi avea un copil cu Maria Matei – sora primarului care iniţiase toate aceste proiecte. După înmatriculare, SC Tabăra Năvodari SA nu a primit terenul şi clădirile, întrucât acestea se aflau în posesia legală a SC Sind România SRL. Din acest motiv, societatea a dat în judecată Primăria Năvodari, care a fost obligată, prin hotărâre judecătorească, să verse contribuția. Obligaţia a fost materializată de executorul judecătoresc Deacu Vasile, care a întocmit un proces-verbal la sediul Primăriei Năvodari, în data de 5 mai 2012. Sub semnătura sa, bunurile taberei de copii au fost scoase din patrimoniul sindicatelor şi atribuite firmei controlate de cumnatul lui Nicolae Matei. Între timp, Matei a fost condamnat, a ispăşit o pedeapsă penală, iar la momentul de faţă este judecat în alte două dosare penale cu prejudicii de peste 10 milioane de euro. SC Sind România SRL a făcut demersuri pentru recuperarea patrimoniului încă din momentul comiterii acestor fapte extrem de grave. Abia la sfârşitul săptămânii trecute, Judecătoria Constanţa a decis întoarcerea executării silite făcute cu încălcarea legii de executorul Deacu Vasile.”, scria EvZ în 2018.

Vom reveni cu un articol în care, în măsura în care vom reuși, vom prezenta punctele de vedere ale proprietarului carierei, Grigore Comănescu, și ale avocatului Ionel Hașotti.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.