Cazul Sibioara, partea a II-a. Cum au încălcat sau ignorat legea prefecții

De la dreapta la stânga: Eugen Bola, Adrian Nicolaescu, Ioan Albu, Dan Jeacă, prefecți ai Constanței

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României a emis un raport devastator referitor la modul cum s-a retrocedat cariera de la Sibioara.

După ce v-am prezentat prima parte, în care experții Senatului spun că avocatul Ionel Hașotti a indus în eroare instanța, astăzi vă arătăm că aceiași experți au găsit o mare vină în tot ceea ce s-a întâmplat unor prefecți care s-au perindat pe la conducerea instituției.

Puteți citi prima parte aici: Raport devastator al Senatului României referitor la cazul Sibioara. Partea I

Primul prefect care calcă pe bec în acest caz este Eugen Bola. Sub conducerea sa, Prefectura/Comisia Județeană a trimis mai multe adrese Comisiei Locale Lumina, somând-o să declanșeze punerea în posesie, conform deciziei civile din 2008. Reprezentanții Comisiei Locale refuză, motivând că există o hotărâre a Comisiei Județene din 2011 care împiedică punerea în posesie. Ce face Eugen Bola?

„Pentru a înlătura acest impediment, dl. Eugen Bola, cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. 6 teza 1 din Legea 554/2004, a adoptat hotărârea nr. 49/20.03.2013 prin care a revocat Hotărârea 266/2011”, spun experții Senatului.

Așadar, prefectul încalcă legea.

Cireașa de pe tort vine din partea prefectului Adrian Nicolaescu. În 2016, acesta emite un titlu de proprietate pentru clienții avocatului Ionel Hașotti, însă nu conform amplasamentului stabilit în 925/2008.

„Pentru interdicția legală de retrocedarea a carierelor, dl. Prefect Nicolaescu nu a găsit soluții”, arată raportul.

Soluția era una procedurală și la îndemână. La mintea cocoșului. Prefectul, care știa că exploatațiile miniere în exploatare nu se pot retroceda, putea înainta plângere penală instanțelor pentru a clarifica modul cum s-a ajuns aici.

„Prin acest act, moștenitorii au primit dreptul de proprietate asupra unui teren care face parte din cuprinsul perimetrului minier Sibioara II – Valea cu Izvorul, teren exceptat prin lege de la retrocedare. De asemenea, drumurile de servitute au fost incluse în suprafața predată moștenitorilor”, se arată în raportul comisiei.

Documentul arată că titlul de proprietate a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale doar pe numele Mitrofan Elena, nepoata lui Tudorancea Nicolae, și a strănepoților din partea fiului Aurel Tudorancea, Muscalu Valeriu și Muscalu Constantin, deși Tudorancea Nicolae a avut 7 copii și, conform chitanțelor prin care s-a achitat taxa de concesiune, moștenirea sa a fost acceptată de fii săi.

„Există suspiciuni rezonabile că titlul de proprietate a fost emis în fals, în condițiile în care, la momentul emiterii, Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Pământului Constanța – prezidată de Prefectul Județului Constanța – avea deplina prezentare a faptului că Mitrofan Elena și mama comoștenitorilor Muscalu Constantin și Muscalu Valeriu nu erau surori, ci verișoare. Muscalu Margareta, în calitate de descendentă directă a lui Aurel Tudorancea, o excludea de la moștenire pe Mitrofan Elena”, se arată în raport.

De asemenea, membrii Comisiei Județene știau, la momentul emiterii actului, că Muscalu Margareta primise deja, în baza legilor retrocedării, toată moștenirea de la tatăl său, în baza unei cereri formulată de aceasta în 1998!

„Astfel, există suspiciuni rezonabile că titlul de proprietate a fost emis cu încălcare prevederilor legale în ceea ce privește atât autorul, cât și moștenitorii, respectiv au fost încălcate art. 8 alin 2 și 13, alin 1 și 2 din Legea nr. 18/1991”, se arată în raport.

Toate aceste lucruri erau bine cunoscute membrilor Comisiei Județene. Ce face Prefectura? În august 2016, inițiază o acțiune în instanță pentru anularea titlului de proprietate nr. 6315 din 8877/10.06.2016. O face pentru a afla adevărul? Comisia Senatului este categorică:

„Această acțiune a Prefecturii Constanța a fost una pur formală, reprezentanții instituției neprezentându-se la termenele de judecată și promovând tardiv calea de atac”.

Prefectul Nicolaescu știa de toate aceste potlogării. Avea chiar actul care arăta că Tudorancea murise în 1942, avea documente de la Arhivele Naționale care dovedeau o dublă reconstituirea  dreptului de proprietate.

„Prefectului îi revenea obligația de a sesiza organele de urmărire penală „DE ÎNDATĂ” ce a luat cunoștință despre săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile”, spune comisia.

După Nicolaescu a venit la Prefectură Ioan Albu, fiul lui Gheorghe Albu, alt liberal de frunte, ca Eugen Bola. Și acesta putea – și era obligat de lege – să pună capăt cazului. A formulat apel, dar a făcut-o tardiv, ca și predecesorul său. Coincidență? Nu credem.

Avem un prefect care a procedat diferit: Claudiu Palaz. Iată ce a declarat acesta.

„În perioada când am fost prefect nu am fost de acord să retrocedez o carieră a statului. Această carieră este exceptată de la retrocedare. Ulterior, onor prefecții care au venit au formulat plângere penală în acest sens, încercând să forțeze ca această carieră să fie luată de niște șmecheri, căci acesta este termenul. Din informațiile pe care le am și din documentele pe care le am, se pare că în spatele afacerii pentru a prelua această carieră este Sorin Strutinsky, împreună cu avocatul Hașotti, care reprezintă partea respectivă. Comisia senatorială de anchetă a abuzurilor a venit pentru a face lumină în acest caz, pentru că, încercând să se retrocedeze această carieră, au găsit această chichiță și au făcut un recurs tardiv (n.r. pentru anularea titlului de proprietate). Dacă nu se va rezolva acest lucru, dacă nu se găsește un vinovat ca pe cale penală să se facă dovada că a fost rea credință sau abuz în serviciu, eu vă zic că acest titlu de proprietate rămâne pe această carieră. Iar statul român o va pierde, în favoarea unor șmecheri, care se vor apuca să facă această exploatare, cu sprijinul anumitor instituții ale statului”, spunea acesta, acum aproape un an.

Actuala echipă din Prefectura Constanța, condusă de prefectul Dan Jeacă și subprefectul Ionuț Done, avea șansa să facă ce scrie în raport. În loc să facă asta, au pus însă piedici. Reprezentanții instituției nu s-a prezentat la procese, ba chiar, mai mult, ar fi încercat să pună în încurcătură comisia Senatului, neducând la timp și/sau corect documentele solicitate. Din informațiile noastre, membrii comisiei au cerut înlăturarea acestora din funcție. Nu ar fi trebuit, cei doi, decât să facă ce scrie în raport: să citească ilegalitățile comise și să sesizeze instituțiile abilitate ale statului. Simplu, nu-i așa?

Vom reveni cu concluziile raportului întocmit de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României.

Postări recente

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.