Cazul Sibioara – s-a pus punctul pe i. Nervi în sala de judecată și în afara ei

Grigore Comănescu
Omul de afaceri Grigore Comănescu, are a cumpărat cariera cu patru milione de euro, și-a spus punctul de vedere și în sala de judecată, după ani de procese. Aici este fotografiat la cariera de piatră din Sibioara

Cazul carierei de piatră de la Sibioara se apropie de final. Am scris de-a lungul timpului despre el pentru că nu este vorba despre o simplă carieră de piatră, ci despre ceva mult mai important: dreptul de proprietate.

Joi, la Tribunalul Constanța, am putut asculta, aproape două ore, pledoariile celor implicați în proces. Au vorbit juriștii Somaco Construct, compania care a cumpărat cariera, proprietarul acestei firme, omul de afaceri Grigore Comănescu, reprezentantul Primăriei Lumina, reprezentantul Prefecturii Constanța și avocatul Ionel Hașotti (din partea moștenitorilor), acesta din urmă aflat pe o poziție opusă primilor.

N-o să vă plictisim cu multe detalii, și noi, dar și presa națională, am scris mult despre acest subiect. Vă spunem ce a fost mai important din cele două ore. Juristul Somaco Construct a cerut anularea actului de proprietate pe care-l dețin, acum, moștenitorii reprezentați de avocatul Ionel Hașotti, punctând mai multe motive juridice. Completul format din două judecătoare l-a ascultat cu atenție. Printre argumentele prezentate, unul s-a ridicat deasupra tuturor, ca importanță. Exploatațiile miniere sunt excluse de la retrocedare, prin lege.

A luat cuvântul și omul de afaceri Grigore Comănescu.

M-am împrumutat cu 4 milioane de euro de la bancă pentru a cumpăra acestă carieră. S-a făcut un audit pentru această cariera. Cum se poate cumpăra ceva ce se poate retroceda, ulterior? Avem o licență valabilă. De la început s-a plecat cu introducerea în eroare a instanțelor, cărora li s-a spus că nu e carieră acolo. Acesta este un obicei al intimaților, ca și la Kogălniceanu, s-au pierdut opt ani de zile, a spus acesta (citat din notițe).

A mai spus că moștenitoarele nici măcar nu sunt surori, sunt verișoare cu presupusul moștenitor, iar certificatul de punere în posesie e în fals, din acest motiv.

Referirea la Kogălniceanu a fost însoțită de depunerea unor documente în instanță. E un caz în care intimații au fost reprezentați tot de avocatul Ionel Hașotti, un caz în care procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Detalii AICI. Avocatul a cerut ca documentele depuse să nu fie admise în instanță, dar au fost.

Avocatul Ionel Hașotti, în pledoaria sa, a vorbit despre mai multe lucruri, inclusiv despre faptul că se încearcă schimbarea unei hotărâri care are autoritate de lucru judecată și că reprezentanții Somaco au pierdut în căile de atac pe care le-au avut. Personal, mi-ar fi plăcut să aud referiri la judecătoarea Elena Jianu, care a dat dreptate, în instanță, persoanelor reprezentante de avocatul Hașotti, judecătoare suspendată apoi din funcție și trimisă în judecată de către DNA, pe 28 noiembrie 2014, sub acuzațiile de luare de mită şi abuz în serviciu. Oare pot judecătorii să judece strâmb? N-ar trebui să o facă, dar realitatea ne arată că, din păcate, se întâmplă. Autoritatea de lucru judecat se referă și la lucrul judecat strâmb? A vorbit și despre faptul că un investitor ar trebuie să fie tratat la fel ca un om obișnuit, despre cum a achiziționat Somaco alte cariere, dar și de „tapajul” făcut pe acest subiect.

Cum spuneam, pledoariile au fost lungi. După aproape două ore de dizertații, cel mai important și semnificativ moment a avut loc la final.

Juristul Somaco, într-un scurt drept la replică după discursul avocatului Hașotti, a spus că acesta, în lunga sa pledoarie despre care a spus inițial că va fi scurtă, nu a analizat principala problemă a acestui caz, și anume faptul că lege interzice retrocedarea exploatărilor miniere. Avocatul a punctat în mai multe rânduri, cu exemple, că zeci de cariere de piatră din țară au fost retrocedate și/sau vândute, că sunt atât de multe și e atât de evident încât, am dedus noi, și un copil ar putea înțelege că suntem într-o situație similară. Juristul Somaco a pus însă punctul pe i: legea interzice retrocedarea exploatărilor miniere, nu a carierelor, care pot fi foste exploatări. Prin carieră se înțelege și o fostă carieră, inactivă sau aflată în conservare, de exemplu. Acestea pot vi vândute și retrocedate, conform legii. Este firesc și de la sine înțeles de ce. Prin exploatare minieră se înțelege o carieră care este exploatată, unde se lucrează (scuzați explicația puerilă, dar se pare că este necesară în acest context). Legea interzice retrocedarea carierelor active. Este cariera Somaco de la Siboara una activă, de unde se exploatează piatră? Evident, nimeni nu are niciun dubiu că este așa.

Avocatul Hașotti nu a cerut un drept la replică, ci a spus scurt: citiți legea minelor.

Judecătoarele au rămas în pronunțare, o decizie se va lua la finalul lunii ianuarie.

Procesul acesta are implicații deosebite pentru mediul de afaceri local, pentru sute de persoane angajate de grupul de firme controlat de omul de afaceri Grigore Comănescu. Este important, desigur, și pentru avocatul Hașotti. Nu pot să nu remarc însă că, dincolo de orice proces, oricât de important ar fi, regulile unei conviețuiri civilizate ar trebui să fie obligatorii într-o sală de judecată. Mai ales într-o sală de judecată. Am văzut un schimb de replici destul de dur între fiul avocatului Ionel Hașotti, avocat și domnia sa, și un bărbat aflat lângă el, pe de o parte, și un jurnalist, pe de alta. Nervi și jigniri. Am auzit cuvinte precum „sclavi”, rostit chiar în sala de judecată, și „bancomat”, în afara ei, aluzie la faptul că cei care scriu despre aceste lucruri sunt niște iobagi obedienți (concept care contrazice totuși ideea de a fi plătit pentru acest lucru). Ne întrebăm oare dacă avocații sunt sau nu plătiți de cei pe care-i reprezintă. Evident, tot retoric ne întrebăm. Faptul că cineva este deranjat că se scrie despre un subiect este însă dovada cea mai bună că jurnaliștii își fac datoria. A spus-o Orson Wells, cu mult înaintea noastră: „Jurnalismul înseamnă să publici ceea ce alți oameni nu vor să publici. Restul înseamnă relații publice”.

Nu pot să pun puseul acesta de nervozitate decât pe faptul că cei apropiați avocatului Hașotti n-au fost convinși de pledoaria acestuia. Există și alte motive, dar refuz să le cred. Cum spuneam, astfel de atitudini nu fac cinste și nu trebuie tolerate.

C.H.

Sprijină jurnalismul independent. Poți dona aici:

Recomandare

Recomandare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.