Codruța Kovesi nu mai este șefa DNA. Iohannis a semnat decretul de revocare

kovesi

Codruța Kovesi nu mai este șefa DNA.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA, a anunțat luni purtătoarea de cuvânt a Administrației Prezidențiale, Mădălăina Dobrovolschi.

 
„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constant, că respectă Constituția și legile țării și a acționat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi, decretul de revocare a doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de  procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție”, a spus Mădălina Dobrovolschi.

Klaus Iohannis „atrage atenția că, indiferent de numele procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, această instituție are obligația să-și continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanță”, a continuat ea.

Potrivit sursei citate, Iohannis „consideră că România nu poate face pași înapoi de la statutul de țară în care domnește legea și în care supremația Constituției este respectată” iar lupta împotriva corupției „nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel”.

„Președintele Klaus Iohannis subliniază că România este și trebuie să rămână un stat de drept. Statul de drept, ca și democrația autentică, se manifestă zi de zi, prin decizia și alegerea fiecărui cetățean de a respecta, mai presus de orice, Constituția și legile acestei țări. O abatere de la acest principiu ar însemna, de fapt, o lovitură și o diminuare a statului de drept”, a arătat Mădălina Dobrovolschi.
Ori, într-un stat de drept, „hotărârile Curții Constituționale trebuie, toate, respectate” și „tocmai de aceea, judecătorilor constituționali le revine responsabilitatea uriașă ca, în asigurarea supremației Constituției, să nu se îndepărteze de la spiritul acesteia, care se fundamentează pe tradițiile democratice ale poporului român și pe idealurile Revoluției din Decembrie 1989”, a argumentat Mădălina Dobrovolschi.
„Însă, hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de către Președintele României, ci și de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept”, subliniat aceasta.
Iar „prin Decizia nr. 358/2018 Curtea Constituțională a decis”: „Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi”, a mai spus purtătorul de cuvânt.
 
Curtea Constituțională a stabilit, la finalul lunii mai, că președintele Klaus Iohannis „urmează” să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, argumentând că în condițiile în care șeful statului nu a avut „nici o obiecţie cu privire la regularitatea” procedurii iniţiate de ministrul justiţiei „ar fi trebuit să emită decretul de revocare”.
 

Judecătorii constituționali invocă articolul art.132 alin.(1) din Constituţie, care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.

Acest articol „este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori”, spun judecătorii.

„El nu indică, în mod expres, că numirea în funcţii de conducere se realizează de ministrul justiţiei, ci faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45 din 30 ianuarie 2018]. Astfel, în ceea ce priveşte numirea, Curtea constată că ministrul justiţiei are o marjă largă de apreciere, marjă a cărei exercitare poate fi limitată prin stabilirea unor condiţii legale pe care procurorul trebuie să le întrunească pentru a fi eligibil să fie numit în funcţia de conducere. În schimb, marja de apreciere a ministrului justiţiei nu poate fi anihilată/ denaturată prin atribuirea unor competenţe în sarcina altor autorităţi publice care să afecteze echilibrul şi să se reconfigureze, în mod implicit, competenţele constituţionale ale acestora”, se arată în motivarea CCR.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.