Cazul incredibil din Năvodari, localitatea unde primăria pretinde câteva milioane de euro de la o firmă privată, numai pentru că a consolidat o bucată de mal, a ajuns în atenția Senatului României.
Una dintre cele mai importante și „grele” comisii ale sale, respectiv Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, a cerut Curții de Conturi Constanța să analizeze modul în care s-a aplicat legea în ceea ce privește stabilirea, de către Primăria Năvodari, a taxelor de plată la adresa societății Somaco Construct SRL. Decizia comisiei are numărul XXIX/638/2017.
După ce a citit petiția înaintată de proprietarul firmei Somaco Construct, Grigore Comănescu, președintele acestei comisii a senatului, Iancu Caracotă, și secretarul acesteia, senatorul Costel Șoptică, au făcut chiar mai mult decât să ceară un control al Curții de Conturi.
„A fost sesizat Consiliul Superior al Magistraturii și Corpul de Control al Primului Ministru pentru a dispune verificarea celorlalte aspecte semnalate”, spune Iancu Caracotă. Despre aceste lucruri vom vorbi în edițiile viitoare.
Ne întoarcem la decizia Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții de a sesiza Curtea de Conturi în acest caz. Ce atrage atenția la acest caz (pe lângă suma exorbitantă pe care Primăria Năvodari o impune unei firme private) este că de adresa comisiei către Curtea de Conturi a fost trimisă în aprilie 2017. Controlul s-a finalizat însă printr-o decizie și printr-un raport de-abia șase luni mai târziu. De ce șase luni, de ce atât de mult? Una dintre posibilele explicații este că cineva din Curtea de Conturi a dorit tergiversarea acestui control. Spunem asta pentru că, dacă ne uităm la modul în care a acționat instituția în cazul firmei Somaco Construct SRL, găsim lucruri interesante. Am relatat pe larg despre cazul carierei de piatră de la Sibioara, în care Curtea cere Primăriei Lumina să găsească soluții pentru rezilierea contractului. Asta deși, potrivit experților consultați de noi, în cazul acelei exploatații nu se poate pune această problemă. Din 2015, de când a cerut acest lucru, până azi, Curtea nu a mai trimis nicio hârtie oficială în acest sens. O altă posibilă explicație a tergiversării ar fi aceea că primarul Matei, cel pe vremea căruia s-a impus această taxă incredibilă în Năvodari, are un dosar penal pe rol. Curtea de Conturi, la ceea a găsit, are obligația să facă plângere penală. În caz contrar, este ea însăși pasibilă de pedeapsă, spun specialiștii consultați de Constanța 100%.
În opinia noastră, când vorbim de cazuri extrem de grave, cum este cazul din Năvodari, când în joc este supraviețuirea unei firme și sunt sute de locuri de muncă, de oameni care ar pute rămâne pe drumuri dacă decizia incredibilă a primăriei rămâne în picioare, Curtea de Conturi trebuia să acționeze imediat și din proprie inițiativă, nu la șase luni distanță și la solicitarea expresă a Comisiei de Abuzuri a Senatului Românei.
Vă reamintim că, în 2015, Curtea de Conturi Constanța constata că Primăria Lumina a încheiat contracte de asociere în participațiune cu două firme pentru exploatarea zăcămintelor de piatră. Firmele sunt aceeași Somaco Construct SRL și COMCM SA. Curtea consideră că „aceste asocieri în participațiune, din punct de vedere al modului de derulare, îmbracă forma unui contract de cesiune bunuri imobile din domeniul privat deoarece contractele nu prevăd împărțirea rezultatelor cu achitarea de către asociant a undei redevențe stabilite pe hectar, pe an, sau o sumă fixă pe total an indexabile cu rata inflației”. În acest mod,spun angajații Curții, terenurile ar fi fost atribuite în mod direct și nu prin licitație. Directorul adjunct a instituției, Iulian Cojocaru, cere Primăriei Lumina să „dispună măsurile legale ce se impun pentru analizarea din punct de vedere juridic a posibilității rezilierii contractelor de asociere în paricipațiune aflate în derulare în cadrul UATC Lumina în vederea identificării unor soluții juridice favorabile unității administrative”. De asemenea, mai cere, de asemenea, trecerea din domeniul privat a terenurilor afectate de exploatațiile de șisturi verzi și piatră.
Potrivit informațiilor furnizate de experți, Codul Civil permite, însă, astfel de asocieri în participațiune, pentru că vorbim de terenuri private. Mai mult, astfel de contracte se întâlnesc peste tot în România, în cazul exploatărilor de piatră.
„Astfel de terenuri nu pot fi scoase la licitație pentru că licență de exploatare minieră deține o singură firmă. Licența se acordă prin Hotărâre de Guvern, pentru un pentru un anumit perimetru, și se acordă până la finalizarea zăcământului. Nicio altă firmă nu poate veni să exploateze. Zăcământul este al statului, este controlat prin licență, iar firma care îl exploatează plătește o redevență la stat”, ne-a declarat un expert în domeniu.
În cazul din Năvodari, în care Somaco Construct SRL a făcut consolidarea malului lacului Siutghiol, pentru că apa amenința câteva vile turistice, Primăria Năvodari a impus o taxă halucinantă, de 2 milioane euro, care a ajuns la aproape 5 milioane, cu penalități. Curtea de Conturi nu a fost revoltată de această sumă imensă (de câteva ori mai mult decât plătește rafinăria Petromidia) și de fapul că s-au încălcat mai multe legi, hotărâri de Guvern și reglementări, după cum ea însăși recunoaște. Decizia în acest caz este ca Primăria Năvodari să solicite efectuarea unei analize/expertize obiective de către specialiști din cadrul Administrației Bazinale Apele Dobrogea Litoral a lucrărilor realizare de Somaco Construct SRL. Cu alte cuvinte, după ce impune o taxă aberantă, Primăriei Năvodari îi revine rolul să ceară o expertiză ABADL referitoare la lucrările pe care primăria le-a impozitat. Curtea nu a ținut cont de faptul că aceste terenuri sunt și vor fi întotdeauna ale statului român, iar Primăria Năvodari și le-a însușit abuziv. Este vorba nu numai despre terenul Somaco, ci și despre alți 54.568,40 metri pătrați, consolidați de alte firme sau persoane fizice.
