Comorile Dobrogei: cetatea Histria, lupte de gladiatori și o biserică îngropată. Excursie de o zi FOTO VIDEO

Trimite prietenilor:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Dobrogea are multe comori. De unele am auzit aproape toți, altele sunt mult prea puțin cunoscute. Am început să le (re)descoperim, împreună cu copiii, într-o serie de excursii care se pot face într-o zi, și să vi le prezentăm și vouă. De data aceasta am ales cetatea Histria și muzeul aferent, dar și biserica îngropată din satul Istria.

cetatea histria biserica ingropata

Histria (Istros) este cea mai veche colonie grecească de pe țărmul vestic al Mării Negre. A fost întemeiată de locuitorii Miltetului (n oraș antic, situat pe coasta de vest a Anatoliei, a Turciei de astăzi) la 657–656 î.H. Situată odinioară într-un golf marin, astăzi lacul Sinoe, nu departe de gurile Dunării, fluviu de care și-a legat existența, cetatea histrienilor a contribuit decisiv timp de 14 veacuri la definirea unui spațiu de interculturalitate în nord-vestul Pontului Euxin.

cetatea histria
Cetatea Histria. Zidurile originale

Drumul dintre Constanța și cetate se parcurge în cel mult o oră. Obișnuit cu șoselele bune întâlnite în drumurile din sudul județului, m-am mirat să văd aici drumuri destul de proaste. Nu sunt gropi, dar nici asfalt de calitate. Singura porțiune refăcută recent e cea spre cetate.

Am ajuns până în ora prânzului, dar am fost bucuros să constat că parcarea era aproape plină (când am plecat, devenise deja neîncăpătoare). Am vizitat întâi cetate. Biletele pentru doi adulți și doi copii costă 50 de lei.

Muzeul cetății Histria

În cei peste 100 de ani de cercetări arheologice sistematice, au fost realizate numeroase și importante descoperi. O listă, pe larg, puteți citi pe site-ul Muzeului de Istorie și Arheologie. Veți descoperi aici vestigiile unei civilizații care vă va impresiona, fără doar și poate, de la mormintele funerare la obiectele de artă păstrate din epocă. Veți vedea un oraș care avea aducțiune de apă, temple, școli, un oraș despre care se crede că avea circa 30.000 de oameni, o adevărată metropolă. Grecii știau să construiască apeducte (veți vedea unele dintre ele în muzeu), iar unele locuințe aveau chiar un sistem de încălzire centralizată prin pardoseală. Aveau un sistem dezvoltat de apeducte. Acum, după 2.500 de ani, satul Luminița, aflat în apropiere, nu are încă rețea de apă și canalizare!

Făceau comerț, veți observa amfore mari cu care se importau mărfuri din insulele grecești. Nu treceți nepăsători pe lângă pietrele de mormânt, mai ales cele ale copiilor, pietre pe care a rămas săpată, peste milenii, durerea fără margini a părinților.

Apropo, o legendă frumoasă spune cum au reușit otomanii să cucerească Histria. Au ținut un cal fără să-i dea apă timp de mai multe zile, apoi l-au lăsat liber. Calul a ajuns lângă cetate și a început să dea pământul la o parte cu copita. Turcii au săpat și au descoperit apeductele grecilor. Fără apă, cetatea a cedat în câteva zile.

I-am întrebat pe copii de ce cred ei că amforele sunt țuguiate. Grecii le construiau așa pentru că puteau fi înfipte în pământ sau în nisip și stăteau foarte bine. Mult mai sigur decât dacă ar fi avut fundul plat, mai ales pentru transportul pe corăbii. În plus, în partea de jos se decantau sedimentele vinului.

Cetatea Histria nu este descoperită decât în proporție de 30%, spun specialiștii.

Miercuri și duminică, cel puțin în timpul verii, puteți vedea și o reconstituire a luptelor de gladiatori, oferite gratuit de cei de de la Asociația Danais (au un magazin de prezentare și apreciază cumpărăturile pe care le faceți). Merită să le vedeți și să le ascultați explicațiile. Vă vor spune, printre altele, că gladiatorii nu arătau ca în filme, niște bărbați cu mușchi și pătrățele pe abdomen, ci erau mai degrabă grași, pentru că grăsime îi apăra de loviturile de pe abdomen.

Apropo, în Constanța se află singura arenă de gladiatori din sud-estul României. E conservată în stare bună, dar nu este deloc pusă în valoare. Se află sub hotelul Ibis. Scriu despre acest lucru din 2005, nimeni nu a reușit însă până acum să introducă amfiteatrul în circuitul turistic.

Lupte de gladiatori în cetatea Histria
Reconstituirea unei lupte de gladiatori

Dacă mergeți vara, rețineți că în muzeu e cald. Foarte cald, mai ales că suntem nevoiți să purtăm și mască de protecție. La intrare veți găsi și un restaurant. Nu am mâncat acolo, pentru că am căutat o cherhana în zonă. Prețurile sunt destul de piperate. O sticlă de apă de 750 ml costă 12 lei.

Biserica îngropată construită de bulgari, pe vremea otomanilor, cu piatra grecilor

După cetate, am fost să vizităm biserica îngropată de la Istria, aflată la mai puțin de 10 kilometri. O comună în care școala are teren de fotbal, așa cum nu au multe școli din municipii, dar și oameni care zac pe băncile de pe trotuare, pierduți în lumea lui Bachus ca într-un Hades din care nu mai găsesc ieșirea și nici măcar nu mai încearcă.

Biserica îngropată din Istria a fost construită în 1857. Din 2007 este monument istoric
Biserica îngropată din Istria a fost construită în 1857. Din 2007 este monument istoric

Biserica este monument istoric. A fost ridicată în anul 1857, la insistențele creștinilor ortodocși bulgari din zonă. Autoritățile otomane de la Babadag au aprobat construcția, dar cu o serie de reguli: să nu fie mai înaltă decât casele din zonă, să nu aibă turle, clopot și clopotniță. De aceea, temelia a fost pusă la un metru sub pământ. Pentru a avea acustică, în lipsa turlelor, s-au introdus în pereți 53 de amfore de lut, de 20 – 30 cm adâncime. Biserica a fost construită cu piatră adusă de la ruinele cetății Histria. Pictura din interior datează din1862 și a fost scoasă la lumină, de sub tencuială, în 1967.

Am găsit în biserică o bătrână, trist încercată de soartă. Locurile acestea i-au luat ce avea mai drag pe lume, dar nu și dorința de a ajuta, de a povesti istoria bisericii. O biserică în care se slujește care în orice lăcaș de cult. Cu o zi înainte fusese botezat aici un copil. Ne-a întrebat apoi dacă vrem să vedem muzeul. Da, în spatele bisericii e un mic muzeu, una dintre comorile ascunse ale Dobrogei: obiecte de cult din 1848 (icoane, veștminte preoțești), dar și cărți vechi din 1845, inclusiv Evanghelia. Toate, din păcate, văzute de prea puțină lume. Din păcate, biserica este ignorată de majoritatea turiștilor care ajung pe litoral. Nu trebuie să fii credincios practicant pentru a trăi aici câteva minute de liniște sufletească, pentru a descoperi o fărâmă din istoria locurilor, pentru a mai primi un indiciu despre întrebările fundamentale pe care trebuie să ți le pui în această viață.

Vă recomand, la final, să luați masa la una dintre pescăriile din zonă. Noi n-am avut noroc: era foarte aglomerat, nu am găsit niciun loc liber. Ar trebui să sunați din timp.

În articolele de mai jos găsiți alte idei pentru excursii de o zi în care puteți descoperi comorile Dobrogei.

Biserica rupestră din Dumbrăveni, o comoară a Dobrogei. De la loc sfânt la peșteră de tâlhari

Excursie de o zi în Dobrogea: istorie, artă, gastronomie

Credit foto: Matca Vision Studio

Articole recente

Constanta-financiara-sigla-jpg
sprijina-jurnalismul-independent

Leave a Reply

Your email address will not be published.