
Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a participat luni, la Palatul Victoria, la întâlnirea cu reprezentanții comunității de afaceri franceze în țara noastră, organizată de Camera Franceză de Comerț și Industrie în România, un partener de dialog și de afaceri foarte important pentru Guvern.
„Franța este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României. Avem nevoie de investițiile franceze în România și sunt convins că și oamenii de afaceri francezi au nevoie de oportunitățile deschise de relațiile economice bilaterale. Echilibrul economic menținut prin deciziile guvernamentale și stabilitatea politică au oferit încredere tuturor partenerilor noștri strategici, dar și investitorilor. Am asigurat coerență și în ceea ce privește cadrul legislativ și deschiderea către ajustarea tuturor regulilor, astfel încât să putem face față tensiunilor din această perioadă de criză, fără a impacta pe taxe noi. Acestea sunt argumente solide pentru orice plan de afaceri”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
Conduc un Guvern pro-business, deschis valorificării tuturor oportunităților ce vizează dezvoltarea relațiilor economice româno-franceze, în linia Parteneriatului nostru Strategic, a adăugat prim-ministrul, iar tranziția verde și tranziția digitală sunt teme prioritare pe agenda Executivului.
Punctele de vedere convergente și pozițiile comune cu privire la taxonomie, dezvoltarea proiectelor în sectorul energiei nucleare și al capabilităților energetice sunt în măsură să adauge plus-valoare cooperării economice între România și Franța, a menționat șeful Executivului.
Prim-ministrul a mulțumit Franței pentru sprijinul militar acordat în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, precum și pentru susținerea celor două obiective strategice pentru România – aderarea la Spațiul Schengen și avansarea în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer, a subliniat importanța consultărilor având în vedere că au loc la finalul unui semestru intens, după ce Franța a deținut președinția Uniunii Europene, și în contextual intensificării cooperării dintre Franța și România în cadrul NATO.
E.S. Laurence Auer a menționat câteva elemente ce descriu importanța pe care cele două țări o acordă cooperării bilaterale – vizita președintelui Franței, Emmanuel Macron, în România, în contextul invaziei Ucrainei, colaborarea militară strânsă în cadrul NATO, precum și relațiile economice aflate în dinamică. Oamenii de afaceri francezi continuă să investească în România, să caute noi oportunități mai ales în domeniile considerate importante de autoritățile române, a subliniat aceasta.
„Mulțumim Guvernului României pentru disponibilitatea de a aprofunda dialogul cu investitorii francezi și pentru deschiderea către mediul de afaceri. Suntem într-o situație dinamică și vom continua să căutăm noi domenii strategice în care companiile franceze să investească în România”, a afirmat ambasadoarea Laurence Auer.
Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIAFR), François Coste, a afirmat că prezența solidă a companiilor franceze în țara noastră – circa 4.500 – generează peste 125.000 locuri de muncă și o contribuție solidă la dezvoltarea sectorului IMM-urilor și a economiei românești. Creșterea economică de 5,1% înregistrată de România în primul trimestru al anului, faţă de trimestrul IV din 2021, stabilitatea cursului valutar și sfârșitul pandemiei sanitare sunt argumente în măsură să mențină deschiderea investitorilor francezi față de România, a adăugat președintele CCIAFR.

În cadrul consultărilor cu reprezentanții investitorilor francezi în România au fost abordate teme referitoare la decarbonizare și tranziție energetică, factori de atractivitate și predictibilitate economică, oportunități de investiții, potențialul industrial, infrastructura și tranziția digital.
La consultări au participat, împreună cu premierul, Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, Sebastian-Ioan Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, Florin Marian Spătaru, ministrul Economiei, Mircea Abrudean, șeful Cancelariei Prim-ministrului, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Sănătății.
Iată discursului premierului Nicolae Ciucă:
„Mulţumesc foarte mult, Excelenţa Voastră, doamna ambasador, doamnelor și domnilor, încă o dată reiterez importanța parteneriatului strategic franco-român, care are o componentă esențială, și anume cea economică, iar, așa cum arată angajamentele în momentul de față, putem să vorbim despre o consolidare și dezvoltare a parteneriatului militar, care a fost foarte bine subliniat și pus în valoare pe timpul vizitei președintelui Macron în România, în luna iunie. Ca atare, cred că există toate perspectivele astfel încât acest parteneriat strategic să continue să se dezvolte și să se întărească.
În acest context, revenind la partea economică, pentru că este domeniul care ne interesează cel mai mult, Camera Franceză de Comerț reprezintă un partener de dialog și de afaceri foarte important pentru Guvernul României, care a asigurat încă de la început deschiderea pentru dialog și transparență și va continua să facă acest lucru, pentru că avem nevoie de investițiile franceze în România. Sunt convins că și dumneavoastră aveți nevoie de oportunitățile care se deschid în relațiile economice bilaterale, iar, așa cum a prezentat domnul François Coste, există cifre care vin și confirmă consistența relațiilor economice bilaterale, ceea ce, sigur, este cât se poate de îmbucurător, dar în același timp trebuie să spunem că există spațiu pentru mai mult decât atât.
Practic, Franța este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României. Încă două cifre față de cele date de dumneavoastră. Deține locul 3 la exporturi și locul 6 la importuri. Ca atare, cele legate de cifra de 7 miliarde, numărul de locuri de muncă, 125.000 de locuri generate în economia românească, sunt, de asemenea, foarte grăitoare în ceea ce privește relațiile economice bilaterale.
Orice dialog de acest tip, pe tema dezvoltării investițiilor, aveți dreptate, trebuie să pornească de la oportunități, dar și de la provocările pe care le-ați subliniat foarte bine și trebuie să ținem cont de aceste provocări, pentru că, practic, ele produc efecte nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu și lung.
Conjunctura aceasta, generată de războiul din Ucraina, ne-a arătat tuturor, din perspectiva mea, cât de importantă este cooperarea, colaborarea, dialogul, flexibilitatea și transparența în ceea ce înseamnă relațiile economice și cred că a mai scos în evidență ceva foarte important, de care ne lovim cu toții și despre care vorbim cu toții, și anume nevoia asigurării coerenței lanțurilor de aprovizionare care, în momentul de față, afectează enorm de mult tot ceea ce înseamnă sectorul de business, nu contează domeniu la care ne referim.
Ați vorbit de o serie întreagă de aspecte pozitive legate de relațiile economice, ați vorbit de creșterea economică, ați vorbit de faptul că reușim să asigurăm un echilibru între moneda națională și celelalte /…/ și lucrul acesta este cât se poate de relevant. Sigur, toate instituțiile lucrează. Avem aici ministrul finanțelor, reprezentanții Ministerului Economiei, ministrul digitalizării. Fiecare dintre membrii Guvernului a făcut tot ce i-a fost în putință să mențină acest echilibru economic. Ceea ce aș adăuga în plus la aceste ingrediente de echilibru este stabilitatea politică. Şi această stabilitate politică cred că a dat mai multă încredere tuturor partenerilor noștri strategici, dar și investitorilor, pentru că am asigurat coerență și în ceea ce privește cadrul legislativ și deschiderea către ajustarea tuturor regulilor, astfel încât să putem să facem față tensiunilor din această perioadă de criză, fără a impacta pe taxe noi și pe alte elemente care să producă modificări structurale la nivelul sectorului de business.
Într-adevăr, stabilitatea și predictibilitatea politicilor fiscale reprezintă argumente solide pentru orice plan de afaceri, și am certitudinea că, prin măsurile pe care le-am luat, nu întâmplător investițiile străine au crescut cu 21 % și tot la fel, nu întâmplător, prin programul de guvernare ne-am asumat să asigurăm cea mai mare sumă pentru investiții din bugetul propriu. Ca atare, guvernul pe care îl conduc este un guvern pro-business, pro-investiții, avem oricând ușa deschisă pentru dialog și aveți convingerea că nu vom zice ”nu” la nicio oportunitate care va viza dezvoltarea relațiilor economice bilaterale. Tranziția energetică și tranziția digitală, da, ambele sunt pe agenda guvernului.
Vreau să mulțumesc încă o dată Franței, pentru că am fost împreună în ceea ce privește taxonomia, angajându-ne totodată să luăm măsuri pentru tranziția către energie verde. Sunt deja măsuri pe care le susținem, nu doar prin dialog, ci și prin elemente concrete. Ați vorbit despre dezvoltarea proiectelor în sectorul nuclear. Sunt capabilități care, în momentul de față, pot să aibă efecte consistente în ceea ce privește piața energiei, dezvoltând capabilități noi care să vină în beneficiul nu doar al nostru, ci al tuturor partenerilor noștri strategici. Sunt proiecte la care lucrăm împreună. Avem nevoie de a împărtăși experiența în domenii care nu sunt la îndemâna oricui și sper ca, prin această colaborare, prin această cooperare, oamenii de știință să-și pună laolaltă capacitatea și creativitatea și, într-adevăr, să reușim să dezvoltăm capabilități noi de producție, să ne consolidăm capacitățile existente și să reușim ca, împreună, să controlăm piața energiei, nu să ne controleze ea, așa cum se întâmplă acum, având efecte cât se poate de serioase pe tot ceea ce înseamnă viața noastră de zi cu zi.
Ați vorbit despre tot ceea ce a însemnat efectele pozitive ale mandatului Franței la Președinția Uniunii Europene, de asemenea – încă o dată subliniez – vizita președintelui Macron în România. Sunt momente pe care le scot de fiecare dată în evidență și folosesc această oportunitate pentru a mulțumi Franței pentru tot ceea ce a făcut, astfel încât România să se simtă cât mai aproape de acest deziderat național, ca în final să reușim să fim considerați membri de drept ai spațiului Schengen. Am mulțumit Germaniei, am mulțumit Franței, o mai facem încă o dată și se pare că cele două țări sunt suporterii noștri în acest parcurs. Şi este important, chiar dacă mă repet, să subliniez că, într-adevăr, este un obiectiv de țară și avem nevoie să lucrăm până la final la îndeplinirea lui.
Totodată, cred că este important să aducem în discuție și primirea foii de parcurs pentru a deveni membru al Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică, foaie de parcurs care s-a semnat la Paris, s-a primit la Paris și prin ambasada noastră de la Paris am reușit să ne coordonăm foarte bine cu OCDE și, în felul acesta, să ne asigurăm că vom avea un parcurs cât se poate de bine coordonat și să ne bucurăm, după ce reușim să intrăm în spațiul Schengen, și de accederea cu drepturi depline în Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Suntem cât se poate de optimiști, suntem cât se poate de deschiși la dialog și totodată suntem cât se poate de încrezători că astfel de activități și transpunerea lor, ulterior, în practica business-ului de zi cu zi, pe care dumneavoastră îl faceți și îl dezvoltați, va aduce beneficii atât pentru România, cât și pentru Franța. Vă mulțumesc!”