Constanța, orașul în care politicienii tac selectiv, ONG-urile suferă de orbul găinii și interesele financiare sunt deasupra a tot și toate

Distribuie:
Lucrările sunt în toi la blocurile din zona Trocadero. Video: Constanța 100%, 8 mai 2020

Primele mișcări de trupe încep de dimineață. Mașini de mare tonaj care materiale de construcții, muncitorii bat, ciocăne, își strigă colegii. O zarvă specifică unui șantier. Un șantier pe care se ridică două blocuri, unul de 9 etaje, unul de 6. Două blocuri care se ridică în mijlocul unui cartier de case, în zona Trocadero din Constanța, strada Barbu Ștefănescu Delavrancea, colț cu Salcâmilor. Asta se întâmplă aproape în fiecare dimineață. Blocul este în construcție din 2018.

Într-un oraș în care există oameni care au intrat în politică (și au ajuns până la vârful acesteia, în parlament) luptându-se pentru spațiul verde și împotriva haosului urbanistic, într-un oraș în care există mai multe ONG-uri care tună, fulgeră și atacă în instanță investiții imobiliare care li se pare că nu aduc beneficii orașului, o astfel de construcție a înaintat nestingherit. Nimeni nu s-a opus. Nimeni. Să ne-nțelegem: primii care ar fi putut să o facă sunt autoritățile locale. Primăria Constanța, consilierii locali, Inspectoratul de Stat în Construcții, chiar și Prefectura Constanța. În primele trei, cred că nivelul de încredere este minim. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii ani în oraș, sigur ne veți da dreptate. Suntem orașul în care un politician relativ important spune că nu e nicio problemă dacă tăiem copaci ca să construim blocuri, pentru că aerul circulă.

Proiectul a fost supus votului consilierilor locali în ședința din 13 octombrie 2015, la propunerea viceprimarului de atunci, Decebal Făgădău. Proiectul a fost aprobat în unanimitate de către consilierii locali. În unanimitate. Nu a existat nici măcar o abținere.

Unul din cele două blocuri construite lângă case a ajuns la etajul al șaselea. Foto: Constanța 100%, 8 mai 2020

De ce este importantă această construcție, vă veți întreba? Până acum, multe blocuri au sluțit fața orașului. Chiar în zonă, aproape de aceste imobile, un alt investitor, Florin Cârstocea, ridicase, cu mulți ani în urmă, un bloc de mai multe etaje lipit de casa de lângă. Un urbanism marca Republica Mazăre. Vorbim de un om de afaceri foarte potent, care poate că nu avea nevoie de profitul dintr-un bloc pentru a supraviețui. Este vorba despre același Florin Cârstocea pe care actualul primar spunea că l-ar clona, dacă ar putea. Cam despre asta-i vorba.

Să revenim la blocurile în cauză. Inițiatorul proiectului este DDN Global SRL. Am mai scris despre acest lucru încă din 2018 în Constanța 100% și în ConstanțaFinanciară.ro. Am mai scris și în februarie 2020. Firma este controlată de unii dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Dobrogea: verii Dușu.

La început, am spus că acest lucru nu are relevanță. Politicieni și ONG-iști au criticat și atacat în instanță proiecte imobiliare și PUZ-uri și în cazul unor oameni cu afaceri mai mari.

În cazul acesta, nu spunem că ceva este nelegal. Dimpotrivă. Ne-a mirat însă că nu am auzit nicio critică. Ne-a mirat că nu am văzut nicio acțiune în instanță, cum am văzut în alte cazuri, în care procesele au fost câștigate de dezvoltatori, dovadă că nici acolo nu era nimic ilegal.

Răspunsul sau ceea ce ar putea fi o parte din răspuns l-am găsit recent.

În anul 2019, Celco SA, companie deținută de verii Dușu, a donat USR suma de 200.000 de lei.

Este vreo legătură între cele donație și lipsa oricărei reacții (nici măcar o declarație publică) la adresa acestor blocuri construite lângă case? USR spune că nu.

„Dacă cineva face o donație pentru USR, știu că o face din bună credință, cu dorința de a vedea un alt fel de politică în România. Le voi mulțumi acestor susținători, inclusiv dezvoltatorilor imobiliari când se numără printre ei. Donațiile sunt firești, dar nu înseamnă vreun tratament preferențial din partea noastră.”, spune Stelian Ion, deputat USR și candidat la Primăria Constanța.

Am remarcat verbul „a ști”. De unde știi că cineva oferă 200.000 de lei de bună credință? Poate este însă o chestiune lingvistică pe care o exagerăm din deformație profesională.

„Dacă te implici într-o cauză, oricând se poate găsi cineva să-ți spună că ești suspect pentru că nu te-ai implicat în absolut toate cauzele similare. Pentru că în acest oraș, Decebal Făgădău și consilierii săi au aprobat sute de PUZ-uri abuzive. Dacă ai avea o armată de avocați și tot timpul din lume, tot n-ai putea să le contești pe toate. De aceea, răul trebuie tăiat de la rădăcină.”, mai spune Stelian Ion.

De acord. Dar tot nu putem uita: nici măcar o declarație publică în 5 ani de zile, din partea nimănui din partid?

Nici asta nu e important, probabil că existau alte priorități.

„În acest oraș, Decebal Făgădău și consilierii săi au aprobat sute de PUZ-uri abuzive. Dacă ai avea o armată de avocați și tot timpul din lume, tot n-ai putea să le contești pe toate.”, spune deputatul USR.

Să revenim însă la fraza cheie, în opinia noastră:

„Donațiile sunt firești, dar nu înseamnă vreun tratament preferențial din partea noastră.”

Am dedus că acest proiect a scăpat vigilenței USR și a activiștilor săi de mediu, am înțeles că subiectul este politic folosit împotriva candidatului Stelian Ion. Să ne uităm însă spre viitor. Acum, USR a aflat despre proiect. Ne promite că nu va exista niciun tratament preferențial. O să vedem ce tratament va aplica în viitor.

Ne-a atras atenția și atitudinea Asociației Constanța Altfel, care s-a implicat, la rândul său, în instanță, pentru a bloca unele PUZ-uri din municipiu. Asociația a aflat din presă despre caz. Nu din ziarul Constanța 100%, care a scris inițial despre caz, din 2018, ci de la un coleg de breaslă, care a folosit, cu acceptul nostru, fotografiile publicate inițial de noi.

Ce spune Constanța Altfel:

„Dacă există un asemenea proiect, dacă fotografiile ce însoțesc articolul sunt reale, el este aberant.”

Să spunem că această declarație este o exprimare nefericită din punct de vedere lingvistic. Altfel, să prezumi că fotografiile nu sunt reale, că cei care le-au semnat, adică echipa Constanța 100%, le-au falsificat, e destul de deranjant din punct de vedere profesional pentru un ziarist, ca să nu spunem mai mult.

„Vom efectua verificări, vom viziona șantierul, vom încerca să identificăm documentația pe portalul primăriei și vom ataca investiția. Mărturisim că până acum nu am identificat un proiect imobiliar al Celco Sa printre PUZ-urile aprobate în consiliul local, dar continuăm Evident, mulțumim presei pentru implicare, pentru că a făcut public proiectul. Fără o asemenea informație, investiția poate nu ar fi fost niciodată cunoscută de noi și nu am fi putut acționa.”, spun cei de la Constanța Altfel.

Le transmitem pe această cale că – așa cum am scris în urmă cu câteva luni – proiectul nu este derulat direct de firma Celco SA, ci de DDN Global, care aparține grupului.

„Facem din nou apel la implicarea cetățenilor, mai ales a celor din zonă, vătămați de investiție, care se pot alătura demersului nostru de contestare a proiectului sau măcar dona sume, oricât de modeste, pentru a susține activitatea asociației. Doar cu sprijinul cetățenilor putem rămâne independenți, refuzând ”sprijinul” investitorilor care nu ar putea avea ca rezultat decât transformarea noastră ”anexe” ale acestora.”, spun cei de la Constanța Altfel.

Apreciem acest punct de vedere, publicația Constanța 100% militează, de la înființarea ei, din 2015, pentru independență. Editorială, în cazul nostru. Lucru pe care l-am atins. De fapt, publicația noastră se finanțează din publicitate și din donațiile cititorilor, pe care le mulțumim pe această cale (apropo, găsiți un link la finalul articolului). Nu putem însă să nu menționăm că unul din blocuri a ajuna la etajul al șaselea. E vizibil și de pe bulevard.

Pentru că am ajuns în acest punct al articolului, credem că este necesar să punem punctul pe i. Nu în cazul asociației de mai sus, ci a tuturor asociațiilor și ONG-urilor din Constanța și din România. Toate ar trebui să fie transparente și să depună un raport financiar în care să aducă publicului la cunoștință cine îi sunt finanțatorii. La fel ca în cazul partidelor, care sunt obligate să declarate donațiile care depășesc 10 salarii minime brute pe țară. A încercat PSD să impună o lege, dar a făcut-o prost, pentru că impunea obligativitatea întocmirii unor documente pentru toate sumele primite, ceea ce este aberant și ar fi blocat activitatea unor ONG-uri care se bazează pe mii, zeci de mii de contribuții minore, de ordinul 2 sau 3 euro. Credem însă că o lege similară ca cea impusă partidelor este binevenită. Dacă nu ar fi existat în cazul partidelor, nu am fi aflat, de pildă, că Celco a donat 200.000 de lei către USR, pentru că nici reprezentanții Celco n-au spus acest lucru, nici cei ai USR. S-a aflat numai când suma a apărut în Monitorul Oficial al României. În rest, tăcere.

Cum spuneam, nu este vorba numai despre ele, ci și despre alte asociații. Unele nu exista în registrul asociațiilor (deci, practic, nu au decât un nume, o chestiune pe care o putem face oricare dintre noi) și sunt conduse de oameni care nu au plătit niciun leu taxe și impozite bugetului de stat sau bugetului local în ultimii ani. Nu vom întreba care este anvergura morală de a critica acțiunile administrației locale, indiferent de culoarea politică, dacă tu nu contribui cu nimic la orașul acesta. Nu. Se naște însă o întrebare referitoare la modul de finanțare al acestor asociații, pentru că încă, din păcate, avem nevoie de bani pentru a trăi. Ce sunt aceste asociații? Ce rol au? Care sunt interesele lor financiare? Acționează ele de bună credință sau ca o „pușculiță”? Sunt întrebări la care societatea merită răspuns.

O precizare: opinia personală a autorului acestui articol – dacă ziaristului îi este permisă o opinie personală – este că blocurile acelea dintre case vor afecta calitatea vieții vecinilor și că ar fi putut să fie construite în altă parte. Cu toate aceste, recunoaștem aici – și am făcut-o și în scris, în alte rânduri – lucrurile bune făcute de companie. De exemplu, o donație de pentru sistemul medical din Constanța. Dar și, să nu uităm, faptul că firma oferă sute de locuri de muncă.

Aș fi vrut să scriu câteva cuvinte și despre rolul presei. Presa are și ea gradul ei de vină pentru ceea ce se întâmplă în oraș. Nu e nici mai bună, nici mai rea ca societatea, ca cititorii. Rolul presei se rezumă însă la prezentarea faptelor. Evident, și la exprimarea de puncte de vedere, în articole de opinie (lucru care nu le place unor activiști politici, care funcționează după principiul „cine e cu noi e împotrivă noastră”).

N-am s-o fac, din mai multe motive. O să vă spun numai ce am mai scris. Într-un ziar al cărui patron este cuscrul unuia din verii Dușu, investiția aceasta este prezentată ca un ansamblu rezidențial modern spre beneficiul orașului, nu caz de responsabilitate socială, un ajutor nesperat pentru vecini, pentru că pe acel loc erau clădiri abandonate și munți de gunoaie. Mai aflăm că locuințele vor fi închiriate în special angajaților, dar nu numai, și că la parter va fi construită o piscină sau un spațiu comercial. Și aici aș vrea să menționez lucrurile bune pe care le-a făcut respectivul om de afaceri. Un exemplu: o donație în valoare de 200.000 de euro pentru Spitalul de Boli Infecțioase.

Dumneavoastră, cititorilor, vă revine misiunea, de multe ori grea, de a distinge adevărul de minciună, realitate de fantasme, știrea reală de știrea falsă, articolul scris din inimă de articolul scris din obligație.

Sunt însă consecvent ideii pe care mi-am impus-o de foarte mult timp: indiferent de ce scriu alții (și cei de la ziarul menționat mai sus au scris minciuni despre mine, personal, fără ca măcar să aibă bunul simț sau deontologia de a-mi cere un punct de vedere) nu voi scrie despre colegii de breaslă nimic de rău.

Concluzia: de multe ori, ne facem că avem orbul găinii, că nu vedem răul din fața noastră. Să lăsăm însă ce-a fost. „Trecutul e o țară străină”, spunea un scriitor și-mi place să citez această propoziție. Haideți să vedem ce putem face pentru noi și pentru oraș. Viitorul nu este încă scris.


Articole recente

sprijina-jurnalismul-independent
Constanta-financiara-sigla-jpg

One comment

  • Domnule Hagi,

    Articolul dumneavoastra se vrea a fi unul de suflet, pentru Constanta, dar din pacate nu faceti altceva decat sa atacati subtil o anume formatiune civica. Sunteti nedrept in afirmatiile dumneavoastra si atacati exact unde nu trebuie (sau poate ca trebuie). Este evident ca tinta nu este Constanta Altfel, dar va intreb insa, numai ONG-ul acesta exista in Constanta? Distrugerea orasului a inceput in anul 2000, acum v-ati dat seama ca au aparut constructii dubioase? Cred ca trebuie sa reflectati un pic mai profund, sa analizati ce a afacut fiecare si cu ce resurse si incercati sa construiti nu sa distrugeti (ma refer aici strict la relatii de colaborare).

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.