După un 2024 care părea să confirme revenirea completă a pieței, turismul românesc a intrat în 2025 pe o traiectorie descendentă. Datele INS pentru ianuarie–noiembrie 2025 indică scăderi la sosiri și înnoptări, pe fondul slăbirii cererii interne, al reducerii voucherelor și al prudenței de consum. Litoralul (Constanța) a reprezentat o excepție.
Evoluția turismului la nivel național
După un an 2024 care părea să confirme revenirea completă a turismului românesc, 2025 a adus o schimbare clară de trend. Conform datelor INS (ianuarie–noiembrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă din 2024), principalii indicatori au intrat pe o traiectorie descendentă.
| Indicator | 2024 (ian–nov) | 2025 (ian–nov) | Evoluție |
|---|---|---|---|
| Sosiri în structuri de primire turistică | ~13.310.000 | 13.010.000 | −2,2% |
| Înnoptări în structuri de primire turistică | ~28.370.000 | 27.978.000 | −1,4% |
| Pondere turiști români | ~82,5% | ~81,6% | în scădere |
| Pondere turiști străini | ~17,5% | ~18,4% | în creștere |
Gradul de ocupare a coborât la 30,3%, semn că multe unități au funcționat sub capacitate.
Concluzia este limpede: 2025 nu este un an de stagnare, ci un an de contracție ușoară, dar reală, determinată în principal de slăbirea cererii interne. Creșterea ușoară a ponderii turiștilor străini nu are, în acest moment, masa critică necesară pentru a compensa reculul turismului intern.
Ce s-a schimbat în comportamentul turiștilor
În termeni simpli, în 2025:
- românii călătoresc mai puțin,
- stau mai puțin,
- cheltuiesc mai prudent,
iar asta se vede direct în cifre.
Evoluții pe segmente – un an cu rezultate amestecate
Turism intern vs. incoming
Turismul intern a suferit un declin vizibil. În același timp, turismul de incoming a crescut procentual (aprox. +7%), însă de la o bază relativ mică: străinii rămân în jur de 18% din sosiri.
Turism de weekend și sejururi scurte
Escapadele de weekend au fost puternic afectate de constrângerile financiare. După un început bun de an, consumul de turism intern a scăzut constant, mai ales în afara sezoanelor de vârf. În septembrie și octombrie 2025, scăderile sosirilor au depășit 7,5%, ceea ce indică reducerea semnificativă a turismului de relaxare de sfârșit de săptămână.
Turism estival (litoral)
Sezonul estival 2025 a avut o evoluție neuniformă, însă litoralul a performat peste restul pieței. Numărul total de turiști pe litoral în perioada mai–septembrie 2025 a crescut cu aproximativ +4,3% față de 2024, susținut atât de turiști români, cât și de o creștere a turiștilor străini.
Totuși, durata medie a sejurului rămâne în scădere: tot mai mulți turiști aleg 5–6 nopți în locul sejururilor tradiționale mai lungi, iar competiția destinațiilor externe (în special acolo unde prețul este perceput ca mai atractiv) rămâne puternică.
Turism montan și de iarnă
După un start bun (ianuarie 2025), cererea internă a intrat pe o pantă descendentă în lunile următoare, inclusiv în vârful sezonului de vară. În final, turismul montan a încheiat anul sub nivelul din 2024, pe fondul sensibilității crescute la preț și al percepției privind raportul calitate–preț.
Turism balnear și rural
Aceste segmente au fost influențate puternic de politica voucherelor. Reducerea drastică a numărului voucherelor (aprox. −65% față de 2024) s-a resimțit direct în gradul de ocupare, mai ales în extra-sezon, afectând stațiunile balneare și pensiunile rurale.
Turism cultural și religios
A avut o evoluție relativ stabilă, puternic dependentă de evenimente punctuale (festivaluri, pelerinaje). Impactul în statisticile de înnoptări rămâne limitat în cazul excursiilor de o zi.
Top destinații: București, Constanța, Brașov
București rămâne principalul hub turistic, însă a înregistrat o scădere în 2025 (pe 11 luni). Constanța a fost a doua cea mai vizitată destinație, cu o ușoară creștere, susținută de sezonul estival. Brașov a resimțit puternic scăderea cererii interne.
| Destinație | Sosiri 2024 | Sosiri 2025 (ian–nov) |
|---|---|---|
| Mun. București | 1.998.700 | 1.878.000 |
| Constanța | 1.754.300 | 1.791.000 |
| Brașov | 1.508.200 | 1.274.000 |
Litoralul: excepție sezonieră, limită structurală
Creșterea de pe litoral este reală, dar:
- este limitata ca durată,
- este concentrată într-un interval scurt,
- nu poate compensa scăderile din restul anului și din restul destinațiilor.
Tabel 3 – Litoral (iunie–august)
| Indicator | Vara 2024 | Vara 2025 | Evoluție |
|---|---|---|---|
| Turiști români | 1.393.974 | 1.438.903 | +4,0% |
| Turiști străini | 23.144 | 27.110 | +17,1% |
Social media și vulnerabilitatea reputațională
În 2025, social media a acționat ca multiplicator al emoției negative: incidente izolate au fost generalizate, comparațiile selective au împins presiunea pe preț, iar conținutul conflictual a fost amplificat algoritmic. Consecința a fost creșterea volatilității cererii și degradarea încrederii consumatorilor.
Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), membră a Confederației Patronale C.A.I.R., a fost înființată în 1992 și este reprezentativă din 2006 pentru sectorul turism, hoteluri și restaurante. Reunește 3.286 de angajatori cu 59.255 de salariați, reprezentând 34% din forța de muncă din domeniu, majoritar cu capital autohton.
Turismul anual românesc, cu destinația Constanța și Brașov, este asigurat (poate) 80% de „dependența” bucureștenilor de mare și munte.
M-ar interesa cât la sută dintre turiștii ce vin la Constanța/pe litoral sunt din Ardeal. Am un „filing” negru că nu prea sunt!