Constănțenii au mai multe mașini decât elvețienii

Gradul de motorizare în municipiul Constanța este mai mare decât în multe orașe din Elveția, una dintre cele mai bogate țări din lume, dar care are un sistem de transport public excelent.

Municipiul Constanța avea, potrivit referendumului din 2011, un număr de 283.872 de locuitori. Potrivit declarațiilor recente ale viceprimarului Costin Răsăuțeanu, făcute la Dobrogea TV, numărul de mașini în municipiul Constanța a ajuns la 141.000. Asta înseamnă că există aproximativ o mașină la două persoane (numărul de mașini per locuitori este de 0,50).

În Elveția, numărul de mașini în orașele cu peste 100.000 de locuitori a ajuns la 0,36 per locuitori. Așadar, în țara cantoanelor există o mașină la trei locuitori, nu la doi, ca în Constanța.

• Constanța, SUFOCATĂ de mașini. De ce NU ar trebui să ne dorim PARCĂRI

Interesant este că în orașele cu peste 100.000 de locuitori din Elveția numărul mașinilor a scăzut cu o șesime din 2007 până în 2015, de la 0,43 pe care de locuitor la, așa cum spuneam, 0,36, potrivit SwissInfo.ch. Cifrele cele mai mici sunt în Basel – 0,33, Zurich – 0,35, Lausanne și Geneva – 0,37. Media în Elveția este însă de 0,53, ceea ce înseamnă că oamenii renunță la mașini în orașele mai mari, dar încă au nevoie de ele în orașele mici și zona rurală, unde transportul în comun nu este atât de bine dezvoltat și unde nici locurile de parcare nu sunt o problemă atât de mare.

Constănțenii cumpără mai multe mașini și decât clujenii

Constănțenii au salarii cu 25% mai mici decât clujenii. Cu toate acestea, au cumpărat, în prima jumătate a anului, mai multe mașini decât clujenii (1.777 vs 1.699). La mașini scumpe îi surclasăm: de două ori mai multe autoturisme Mercedes, de trei ori mai multe Volvo, de patru ori mai multe Land Rover, de cinci ori mai multe Jaguar. Noi o Tesla, ei niciuna. Clujenii cumpără mai multe Dacii, Renault, dar și BMW Tot clujenii cumpără de cinci ori mai multe camioane și autobuze decât constănțenii.

Prea bogați ca să-și cumpere mașini

Elvețienii sunt prea bogați ca să-și cumpere mașini, scriam după o vizită acolo. Au investit enorm în mobilitate urbană, iar nevoia de mașini a scăzut. România nu-și permite să facă la fel, este o țară săracă. Reiau aici un fragment:

„Au investit atât de mult în infrastructură, încât nu au nevoie de mașini, e mai simplu să folosești mijloacele de transport în comun sau să mergi pe jos. Prin anii 70, îmi spunea un profesor universitar din Lausanne, mașinile deveniseră o problemă și acolo: erau prea multe. Atunci, guvernul federal a luat decizia să investească în transport în comun și să schimbe filosofia acestuia. Astfel, au introdus trenuri care legau marile orale și are plecau din gară la oră fixă și din 15 în 15 minute, sau din 30 în 30. Plecau fie că aveau pasageri, fie că nu, și la ore fixe, pentru ca oamenii să știe programul, să nu-l uite. Guvernul federal a acordat (și acordă și acum) subvenții importante pentru calea ferată. Au mai făcut ceva. Au decis ca toate schimbările de tren să se facă pe același peron. De exemplu, dacă schimbi trenul la Berna, vei merge de la linia 1 la linia 2, de exemplu, dar pe același peron, fără să traversezi toată gara. Așa se explică de ce, în program online al căilor ferate elvețiene, timpul necesar pentru schimbarea unu tren este de 5 sau 6 minute. Străinii sunt siderați de timpul acesta scurt. Este însă arhisuficient.

În Lausanne, transportul în comun pare desprins din viitor, cel puțin pentru un român. Este cel mai mic oraș din lume care are linie de metrou (orașul are circa 150.000 de locuitori, deci cam jumătate din Constanța). Există două linii de metrou. Cea nouă, care duce la lacul Leman (Geneva) este complet automatizată. Am intrat în el și mă uitam cam ca Sucă al lui Amza Pelea după vatman. Nu era niciunul. Am scos telefonul să fac un mic filmuleț, un turist străin făcea același lucru.

Stațiile sunt extrem de scurte, una durează, cu totul, 40 de secunde. În Lausanne mai sunt troleibuze lungi, formate din două părți, dar și autobuze. Aici am văzut cele mai multe lifturi și scări rulante urbane din toată viața. Diferența de nivel în oraș este de 600 de metri, deci vorbim despre un oraș extrem de abrupt. Lifturile te duc fie în stațiile de metrou, fie le poți folosi pentru a urca pe o stradă aflată mai sus. La fel și scările rulante. Am văzut magazine pe cinci etaje care au, într-o parte, scări rulante. Le poți folosi fie pentru a ajunge la magazinele aflate în dreapta lor, fie pentru a urca sau coborî în altă zonă a orașului. Am stat în centrul orașului, în cartierul Flon, locul unde odată se aflau depozite și care acum a devenit unul din cele mai șic zone din oraș. De aici până la noul acvariu din Lausanne, aflat la marginea orașului, am făcut circa 20 de minute. Am coborât la metrou, care ne-a lăsat la un lift, iar liftul ne-a dus fix la intrarea în acvariu. Nici măcar nu am apucat să fac o poză de ansamblu a clădirii, care este nouă și superbă.”