„Ce-a făcut Uniunea Europeană pentru noi?” E o întrebare pe care o aud des, mai ales în discuțiile aprinse din cafenele sau pe rețelele sociale. Răspunsul nu e mereu evident, dar dacă te urci în mașină și gonești pe Autostrada Soarelui sau prinzi un tren modern spre Constanța, o să-l vezi cu ochii tăi.
Autostrada A2 și linia ferată București–Constanța sunt mai mult decât beton și șine – sunt dovada vie că fondurile europene au schimbat România în bine.
Autostrada A2: Drumul care salvează vieți și umple buzunarele Constanței
Să ne întoarcem puțin în timp. Pe vremea lui Ceaușescu, singura bucată de autostradă terminată între București și Constanța era tronsonul Fetești–Cernavodă. După ’89, drumurile noastre au rămas mai mult o colecție de gropi decât o rețea modernă. Apoi au venit fondurile europene și au schimbat jocul.
Între 2001 și 2007, tronsonul București–Fetești a prins contur, mare parte din bani venind din fonduri de preaderare. În 2012, autostrada a fost completată cu segmentul Cernavodă–Constanța, finanțat în proporție de 85% din buzunarul UE. Astăzi, noduri rutiere noi, precum cele de la Sărulești sau Dragoș Vodă, sunt construite tot cu bani europeni, prin Programul Transport 2021–2027.
Și ce-a adus asta? În primul rând, vieți salvate. Înainte de A2, drumurile naționale spre litoral erau un coșmar: accidente frecvente, ambuteiaje, nervi. Autostrada, cu benzile ei late și separatoarele de sens, a tăiat drastic numărul accidentelor. În al doilea rând, bani. Constanța a înflorit economic datorită autostrăzii. Portul Constanța, poarta maritimă a României, e acum mai accesibil, iar turiștii ajung mai repede pe plajele litoralului. PIB-ul județului a simțit asta din plin, cu firme care prosperă și hoteluri pline.
Calea ferată București–Constanța
Dacă autostrada e o poveste de succes, linia ferată București–Constanța nu se lasă mai prejos. Modernizarea ei a fost un proiect mamut, făcut în două runde mari, cu fonduri europene și nu numai.
Înainte de aderarea la UE, între 2005 și 2012, s-au băgat 433 de milioane de euro în tronsonul București Nord–Băneasa și Fetești–Constanța, cu bani din împrumuturi externe și bugetul statului. Între Băneasa și Fetești, alți 451 de milioane de euro au venit prin programul ISPA, un mecanism european de preaderare. După ce am intrat în UE, am trecut la nivelul următor: digitalizare și siguranță. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS nivelul 2) și rețeaua GSM-R, care acoperă ruta Predeal–București–Constanța, au costat 2,16 miliarde de lei. Toate astea fac trenurile mai sigure și mai punctuale.
Ce înseamnă asta pentru tine, călătorul? Trenuri care nu mai deraiază la fiecare curbă, timp de călătorie mai scurt și o experiență care începe să semene cu ce vezi în Vest. Plus că transportul feroviar e mai verde, ceea ce ne ajută să ținem pasul cu țintele UE de mediu.
De ce fondurile europene sunt un colac de salvare
Să fim serioși: fără banii europeni, autostrada și calea ferată București–Constanța ar fi rămas visuri pe hârtie. Bugetul României n-ar fi putut duce astfel de proiecte de unul singur. Dar fondurile UE nu sunt doar despre betoane și șine. Sunt despre:
- Siguranță: Mai puține accidente pe șosele și căi ferate înseamnă mai multe familii care nu trec prin tragedii.
- Bani în economie: Constanța e doar un exemplu. Portul, turismul și afacerile locale duduie datorită infrastructurii.
- Un viitor mai bun: Proiectele astea nu sunt doar pentru noi, ci și pentru copiii noștri, care vor trăi într-o țară mai conectată.
În loc de concluzie
Data viitoare când cineva întreabă „ce-a făcut Europa pentru noi?”, ia-l de mână și arată-i A2 sau gara din Constanța. Fondurile europene nu sunt doar cifre pe hârtie – sunt drumuri care te duc în siguranță la mare, trenuri care nu te mai lasă baltă și o economie care crește. Și asta e doar o parte din poveste. Cu programe ca Transport 2021–2027, Uniunea Europeană continuă să ne dea o mână de ajutor să construim o Românie mai bună. Să nu uităm că acești bani provin din bugete țărilor europene, de la muncitorii germani, de pildă, farmaciștii din Danemarca, agricultorii din Franța, hotelierii din Spania, etc. Toți au contribuit puțin pentru aceste investiții. Haideți să nu uităm asta.
Nota 1: România a contribuit cu 32,6 miliarde euro la bugetul UE, dar a încasat 99 miliarde euro în fonduri europene.
Nota 2: Numai în 2024, România a construit 124 km de autostradă și drum expres și a reabilitat 600 km de cale ferată, toate cu finanțare europeană.
Recomandări:
Sergiu Manea, CEO BCR: Cum ar fi arătat România dacă nu ar fi fost parte din UE?
Ce a câștigat România în 18 ani de Uniune Europeană
