De ce e Cluj-Napoca altfel FOTO VIDEO

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Cluj-napoca

Am urmărit cu atenție, în ultimii patru ani, evoluția a două municipii: Constanța și Cluj-Napoca. Cifrele o spun clar: Cluj-Napoca este altfel. Salariile sunt cu 25% mai mari, speranța de viață este mai mare cu peste doi ani, bugetul municipiului este dublu. Aș putea scrie zile întregi despre cifre. Am vrut să văd însă, la fața locului, de ce Clujul e altfel. L-am vizitat din nou, recent, pentru câteva zile, după o pauză de 8 ani.

Prima impresie este că arată ca un oraș din Occident. Sunt diferențe, nu are, desigur, opulența Vienei, dar imediat gândul îți într-acolo. Clădirile vechi, spațiile verzi, parcările supraterane și subterane pe care le întâlnești des, piețele pline, trotuarele late, oameni de toate vârstele pe bicicletă. Vezi aici, ca în Europa civilizată, multe piste de biciclete, benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun, autobuze electrice, dar și tramvaie și troleibuze, așa cum a avut și Constanța, demult.

Europa se termină la ultima catedrală gotică, ar fi spus Helmut Kohl. Din această perspectivă, Clujul face parte din Europa, ca întreaga Transilvanie, de altfel, iar România de dincolo de munți, nu. Poate că este însă o definiție prea restrictivă.

O scurtă incursiune prin centrul orașului
Parking auto între blocuri, o imagine pe care nu o putem vedea în Constanța. Foto: Cristian Hagi

Mi-a plăcut să beau o cafea sau un pahar cu vin în piața Unirii, lângă Biserica Sfântul Mihail, a cărei construcție a început în anul 1316, după ce regele Carol Robert de Anjou a acordat o serie de privilegii și libertăți Clujului, printre care era și dreptul orașului de a-și alege liber preotul și parohul. O biserică soră cu Biserica Neagră din Brașov, poate cea mai cunoscută realizare gotică din România. Arta gotică a apărut la mijlocul secolului XII, odată cu construirea bazilicii Saint-Denis, în Franța. S-a extins în întreaga Europă și se termină în Transilvania.

Statuia ecvestră a lui Matia Corvin lângă Biserica Sf. Mihail, veche de circa 700 de ani
Statuia ecvestră a lui Matia Corvin lângă Biserica Sf. Mihail, veche de circa 700 de ani

Cluj-Napoca mai este diferită și prin altceva: prin oameni. Prietenul meu de acolo, jurnalistul Claudiu Pădurean, îmi spunea că în oraș sunt aproape 100.000 de studenți (42.000 numai la Universitatea Babeș-Bolyai). Printre ei, mii de străini. Chiar dacă era vacanță, lucrul acesta se vede: străzile și piețele sunt pline de tineri. În timpul unui an universitar normal, probabil că orașul vibrează altfel. Spre comparație, Universitatea Ovidius din Constanța se laudă cu cel mai mare număr de studenți din ultimii 4 ani: 5.900.

Și, apropo de oameni, sunt ceva mai relaxați decât în Constanța. Și mai amabili. Ni s-a zâmbit la terase, ni s-a vorbit frumos, deloc pe fugă. Zona veche a orașului era înțesată de sute, poate mii de clujeni și turiști. Cu greu am găsit un loc. Ținând cont de epidemia de coronavirus, nu e tocmai un lucru pozitiv.

Mai diferă Clujul prin ceva: prin taxe. În centru, parcarea costă 7 lei pe oră. Și nu vorbesc de parcări subterane, ci de locuri trasate pe stradă, cu vopsea. Nu poți plăti mai mult de două ore. Primăria încearcă, așa, să scoată mașinile din centru. În Constanța, costul parcării în centru era de 2,5 lei, dar hotărârea de consiliu local care reglementa parcarea a fost anulată. Apropo, în Cluj se plătește prin SMS, dar există din loc în loc și automate pentru plata cu cardul.

Ce nu mi-a plăcut în Cluj? Deși ardelenii ar trebui să fie mai molcomi, am văzut mulți șoferi grăbiți, care păreau că fac liniuțe între semafoare. Vezi prin oraș, din când în când, și câteva magazine părăsite. Se lucrează încă la infrastructura rutieră, se refac trotuare, străzi, borduri. Există și zone unde PR-ul este important. Strada inteligentă prezentată recent de primărie, aflată la circa trei kilometri de centru, e o străduță cochetă, dar mică. Floarea cu care nu se face primăvară. Am văzut și în Cluj mașini parcate neregulamentar, nu tot atâtea ca la noi, dar destule.

Strada inteligentă din Cluj-Napoca
Strada inteligentă din Cluj-Napoca

Concluzia: Constanța nu are cum să fie Cluj Napoca. Vremea bisericilor gotice a trecut. Asta nu înseamnă că noi nu avem atuuri. Un loc precum Dobrogea, locuit de vechii greci de acum 2.500 de ani, în care trăiesc atât de multe etnii, care și-au intersectat obiceiuri și mentalități, cu influențele sale orientale pregnante, cu marea care fascinează și atrage generații întregi, are cu siguranță farmecul său. Păcat că a fost atât de prost administrat.

Fotografii realizate de Matca Vision Studio (cu excepția celei marcate altfel).


Articole recente

Constanta-financiara-sigla-jpg
sprijina-jurnalismul-independent

2 comments

  • Pacatul este ca a fost administrat de prosti ,alesi de masa critica a prostilor ce a atins varful la Constanta ….

    • Civilizatia germana este net superioara celei turcesti sau rusesti… e clar pentru toata lumea. Deaia Vestul Romaniei e mai european decat sudul si estul.

Leave a Reply

Your email address will not be published.