De ce Olanda și România sunt pe două planete diferite (plus câteva sfaturi practice)

Am intrat într-un magazin specializat în lalele, în centrul Amsterdamului. De la bulbi la cadouri. „Vă rog, uitați-vă în jurul vostru. Dacă pot să vă ajut cu ceva, sunt aici.”, ne-a spus un domn care trebăluia la un raft aproape de podea.

Am ales câteva pungi de bulbi și a plătit. După terminarea tranzacției, vânzătorul ne-a întrebat de unde suntem. „Din România.” „Mulțumesc!”, ne-a răspuns, într-o română care păstra accentul neerlandezei, limbă ce sună atât de ciudat pentru noi. L-am întrebat de unde știe cuvântul. „Româna este o limbă latină.”, ne-a răspuns.

E numai un exemplu al ospitalității olandeze. Nu era obligat să fie amabil cu noi și nici nu îl mai ajuta din punct de vedere comercial. A făcut-o pentru că așa a simțit.

Și nu e singurul. Într-un magazin de brânzeturi, deținut de o familie de 3 generații, vânzarea este o artă. Cu zâmbetul pe buze, ești invitat să deguști, ți se explică totul despre tipurile de brânză, poți face poze în magazin.

La hotel, dacă te cheamă Hagi, vei fi inevitabil întrebat dacă îl cunoști pe fotbalist.

Șoferul de taxi se va grăbi să-ți urce bagajele în mașină, chiar dacă îi spui că te descurci. „It’s my job, sir, I’m used to it” îți va răspunde în engleză, limbă pe care o vorbesc toți.

Olandezii sunt politicoși, dar nu în mod pendant, așa cum am văzut în alte părți, ci natural. E o politețe care vine probabil din toleranța cu care se laudă de secole (toleranță care nu i-a împiedicat să aibă sclavi, însă, și să colonizeze teritorii aflate la mii de kilometri de țara lor). Toleranță care se vede pe străzi, de la domnișoarele care stau în vitrină, în cartierul roșu, la cafenelele unde poți fuma liniștit cannabis.

Oricine ajunge în Olanda va fi însă uimit de bogăția orașului. Olandezii au construit un oraș impresionant, cu case superbe, care îi lasă cu gura căscată pe vizitatori încă din secolul 17. Nu înțelegeau cei care atunci, ne-a spus ghidul, cum pot exista case atât de somptuoase. E drept, aveau și un cult al imaginii. De pildă, în casa lui Rembrandt, care a costat o avere, șemineul era vopsit în așa fel încât să pară din marmură, iar o parte din mobilier în culoarea abanosului, ca să păcălească privirea.

Dincolo de acestea, Amsterdam e un oraș fabulos pentru iubitorii de artă și inedit, cu zecile sale muzee, de la Rijksmuseum, dedicat artelor, tehnicii și istoriei, la Muzeul Van Gogh sau la Micropia – unicul din lume dedicat bacteriilor. Aici puteți afla cât de murdari sunt banii și cum arată cartofii prăjiți după 6 ani.

„Rădăcinci de copaci”. Ultimul tabloul – neterminat – al lui Van Gogh, expus la muzeul care-i poartă numele

O vizită în capitala Olandei se va termina cu impresia să suntem la sute de ani distanță de ei. Din păcate, așa este. Olandezii știu să facă bani. Au construit o armată navală pentru a-și securiza rutele comerciale. În 1602 au înființat Compania Neerlandeză a Indiilor de Est, socotită ca primul concern internațional. Deținea peste o sută de nave și dreptul de a bate monedă sau de a purta război. Pe la noi, în 1602 principele Transilvaniei, Sigismund Báthory, ceda Ardealul împăratului Rudolf al II-lea. Tot în 1602, olandezul Abraham Ortelius publică hărți în care apare și Dobrogea, care atunci era un sangeac, o provincie otomană, și avea să rămână așa mulți ani.

Acum, Amsterdam are un buget de 5,7 miliarde de euro la circa 821.000 de locuitori, ceea ce înseamnă aproape 7.000 de euro pe cap de locuitor. Constanța are circa 200 milioane la circa 300.000 de locuitori, adică circa 666 de euro.

Oraș bogat, locuitori bogați. N-am văzut, de pildă, nicio rablă care se te sufoce cu fumul scos prin țeava de eșapament. Ce-i drept, bicicleta este un cult. Am văzut în schimb că se face taxi inclusiv cu Tesla.

Concluzia, cum spuneam, este că suntem în lumi diferite. Și asta nu e neapărat vina noastră. Nu putem schimba istoria, trecutul, și oricât de mult am încerca să recuperăm decalajele, e aproape imposibil. Mai ales când firme olandeze, precum Van Oord, vin în România, chiar în Constanța, câștigă licitații de 1 miliard de lei de la statul român, dar raportează pierderi de 200 de milioane (și au avut cam 30 de angajați în perioada de vârf). Olandezii știu să facă bani, nu-i așa?

Câteva sfaturi practice dacă ajungeți în oraș în această perioadă.

  1. La toate muzeele mari nu se poate intra decât cu rezervare online. Locuri nu se găsesc de pe o zi pe alta, mai ales la Muzeul Annei Frank sau la Van Gogh.
  2. Nu folosiți cash: unele muzee nu acceptă decât plata cu cardul.
  3. Nu vă bazați numai pe mersul pe jos. Noi am făcut 50 de kilometri la pas în 4 zile, dar mulți alții cu mijloacele de transport în comun, care este foarte eficient. Un bilet costă 8,50 de euro pentru 24 de ore. Se validează atât la urcare, cât și la ieșire.
  4. Masca este obligatorie numai în mijloacele de transport în comun.
  5. Dacă vă permiteți să cheltuiți circa 70 de euro, nu ratați o masă în doi la un restaurant aflat în ghidul Michellin. În România nu veți găsi unul, iar prețul e mult mai mic decât la un restaurant de fițe de la noi. În Mamaia un „tasting menu” costă 600 de lei de persoană.
  6. Dacă vreți haine mai ieftine, le găsiți la magazinul Primark, chiar în centrul orașului. Are cam 6 etaje. Multă lume făcea cumpărături acolo. Găsiți tricouri de calitate și la 1 euro.
  7. Feriți-vă de bicicliști. Circulă cu viteză, trebuie să fii atent la ei ca la mașini, mai ales că multe din piste sunt niște linii trasate pe marginea trotuarului.
  8. Nu ratați o croazieră pe canale. Durează o oră (sunt și variante mai lungi), dar e o bună modalitate de a vedea Amsterdamul altfel.
  9. Olandezii au mai multe tipuri de brânză. Dacă vreți să cumpărați mai multă, puteți face comandă inclusiv din România, ca să nu o cărați în bagaje.
  10. Găsiți în magazine ciocolată cu canabbis. E produsă în Cehia și nu e cannabis adevărat, spune un vânzător. Multă lume o cumpără și o duce acasă, fără probleme.
  11. Dacă vreți să plantați bulbi de lalele, cel mai bine e să o faceți pe la sfârșitul lui octombrie, afară, nu în interior. Lalalele provin din Himalaya și se împacă foarte bine cu frigul.

Vă recomandăm și:


energia residence
Dacă vreți să fiți la curent cu știrile din județul Constanța, ne puteți urmări și pe Facebook:
Constanta-financiara-sigla-jpg

Leave a Reply

Your email address will not be published.