Decebal Făgădău și-a dat seama de ce s-a schimbat Clujul în bine (și Constanța nu)

Cluj a ajuns un reper pentru orașele din România. Se dezvoltă rapid și frumos, se investește pe măsură, devenind cel mai căutat oraș de către românii care vor să se stabilească în altă localitate.

Că orașul este mai frumos decât Constanța, se vede la o simplă plimbare pe străzi. Ce nu se vede este faptul că un clujean are un salariu mediu cu circa un sfert mai mare decât un constănțean (detalii AICI). Sau, de exemplu – deși pare greu de crezut – că speranța de viață în Cluj este cu aproape doi ani mai mare decât în Constanța (detalii AICI).

Chiar și ziarele din Anglia, renumite pentru atitudinea lor prea puțin favorabilă românilor, includ Clujul printre cele mai bune destinații de vacanță europene în 2018, pentru că găsesc un oraș plin de viaţă, cu un stil boem și cu un grad ridicat de vitalitate culturală. Dați click AICI să citiți ce scrie The Sun.

Primarul Constanței, Decebal Făgădău, și-a dat seama de ce s-a schimbat Clujul în bine, și de ce, implicit, schimbarea cam bate pasul pe loc în Constanța.

A spus-o cu subiect și predicat, într-o întâlnire publică, la finele anului trecut.

„Schimbarea începe, de cele mai multe ori, de jos în sus. Cluj s-a schimbat și are un brand puternic pentru că oamenii își vorbesc de bine orașul, pentru că au încredere în orașul lor, pentru că au încredere în ei. Pentru că au înțeles că orașul nu este al unui om, ci este al fiecăruia dintre ei, și dacă își vorbesc de rău orașul, se vorbesc de rău pe ei”, a declarat primarul Constanței, Decebal Făgădău.

Rețineți, așadar: Clujul s-a schimbat pentru că oamenii își vorbesc de bine orașul și pentru că au încredere în el, în oraș.

Asta i se pare important primarului constănțean, deși, numai în 2017, Primăria Cluj a punctat câteva realizări. Printre ele: peste 20 de milioane de lei pentru spitale, unele care nu aparțin primăriei, extinderea sălii polivalente, pe care noi nici nu o avem, locuri de joacă pentru câini (noi nu avem nici pentru copii, au fost demolate), sute de copaci plantați (noi construit betoane pe spațiile verzi), parcări în cartiere, benzi dedicate pentru transportul în comun, planuri pentru achiziția de autobuze electrice, peste 100 de evenimente culturale finanțate pe timp de vară (o sută!), lansarea unui centru de inovare, 11 pubele îngropate, extinderea centrului de ecarisaj, preluarea în administrarea orașului a noi parcuri, înregistrarea online a locurilor de parcare, implementarea primului buget participativ din România.  Toate acestea în 2017. Nu mai vorbim de stadioane, parcuri și toate celelalte investiții din urmă.

Sunt și capitole la care i-am întrecut, însă, pe ardeleni: ei au construit numai două sensuri giratorii în oraș, anul trecut.

Sunt sigur că nu este totul roz în Cluj. Sigur că primarul Emil Boc apelează la marketing politic (am văzut fotografii cu el în spital mângâind bătrânii pe spate, de exemplu). Clujenii spun însă că orașul s-a schimbat mult în ultimii ani.

„Clujul a ajuns un fel de mică Vienă. S-a schimbat foarte mult în ultimii zece ani. Nu mai vezi străzi asfaltate, cabluri atârnând pe stâlpi, este cu totul alt oraș”, spune o doamnă care trăiește de ani buni acolo.

Pentru că imaginile au tendința, supărătoare de multe ori, de a spune adevărul, vă invit să urmăriți mai jos clipul postat de primarul din Cluj, Emil Boc, la finele anului trecut, prin care le-a mulțumit clujenilor că și-au plătit taxele și impozitele locale și în care le-a arătat pe ce s-au cheltuit banii.

Trebuie musai să punctăm un lucru: mediul universitar are o mare importanță pentru modul în care arată orașul. În Cluj sunt șase universități. Anul acesta, toate au realizat un proiect, unic și inedit, de prezentare și promovare comună a Clujului universitar, în vederea atragerii și menținerii unei resurse umane de calitate în municipiul Cluj-Napoca. La noi, pe la conducerea universităților s-au perindat persoane condamnate penal. E o diferență mare.

Revenind, nu putem să nu observăm că atitudinea primarului Constanței este una de negare. Neagă realizările Clujului, spune că tot ce se întâmplă acolo are la bază faptul că oamenii își vorbesc de bine orașul. Psihologii spun că, atunci când ai o problemă, primul pas pentru rezolvarea acesteia este să recunoști problema. La fel cum vedem în filme, la întâlnirile Alcoolicilor Anonimi. „Mă numesc X și sunt alcoolic” – acesta este primul pas.

În cazul nostru, credem că Decebal Făgădău ar trebui să spună: „Sunt primarul Constanței și orașul acesta are câteva probleme”.

Este primul pas pentru a le rezolva. Dacă închidem ochii sau dacă spunem că negrul este alb, orașul acesta nu mai are nicio șansă.

Un text de Cristian Hagi