Depresie, autism, Alzheimer. Stresul crește incidența bolilor mintale

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
 Imagine din timpul conferinței de presă organizate de Spitalul Județean Constanța cu ocazia Lunii Sănătății Mintale. De la stânga la dreapta: dr. Loti Popescu, reprezentantul DSP Constanța, dr. Camelia Panțu, medic șef al Secției Clinice Psihiatrie, cms. șef Marius Cristian Oprișan, șef CRPECA Constanța, dr. Bogdan Obada, directorul medical al SCJU Constanța (foto: Cristian Hagi, 22 ianuarie 2020) - depresie
Imagine din timpul conferinței de presă organizate de Spitalul Județean Constanța cu ocazia Lunii Sănătății Mintale. De la stânga la dreapta: dr. Loti Popescu, reprezentantul DSP Constanța, dr. Camelia Panțu, medic șef al Secției Clinice Psihiatrie, cms. șef Marius Cristian Oprișan, șef CRPECA Constanța, dr. Bogdan Obada, directorul medical al SCJU Constanța (foto: Cristian Hagi, 22 ianuarie 2020)

Toate situațiile de stres pe care le traversăm cresc incidența bolilor mintale. În spatele unor boli, precum depresia, autismul și Alzheimer stau suferințe pe care bolnavul le-a întâlnit în timpul vieții. În anamneza unui bolnav de Alzheimer, de exemplu, vom regăsi foarte multe episoade de depresie. Cum putem lupta împotriva acestora? Familia și comunitatea trebuie să reacționeze primele. Comunicarea este cheia. Renunțarea la indiferență.

Acestea sunt numai câteva din concluziile unei conferințe de presă extrem de interesante organizată de Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, în data de 22 ianuarie, pentru a marca faptul că luna ianuarie este Luna Sănătății Mintale.

Au participat directorul medical al SCJU, dr. Bogdan Obada, Dr. Loti Popescu, reprezentantul Direcției Județene de Sănătate Publică din Constanța, dr. Camelia Panțu, medic șef al Secției Clinice Psihiatrie, și cms. șef Marius Cristian Oprișan, șef Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Constanța.

„Am ales pentru ianuarie câteva teme de discuție: depresia, autismul și Alzheimer. Sunt niște boli cu incidență foarte mare în ultimii ani. M-am uitat pe câteva statistici, care arătau o comparație începând de prin 1997 până în 2017. Toate aceste boli au o incidență în creștere. Poate ar trebui să ne gândim la timpul pe care-l petrecem unii cu alții, la stres ca factori generatori ai acestor boli, pentru că și depresia, și autismul și boala Alzheimer au cel puțin unul, doi factori legați de stres și de atenția pe care ne acordăm unul altuia. În rest, sigur, ca la fiecare afecțiune, sunt factori legați de genetica lucrurilor, unele sunt legate de părinți, așadar, altele de diferite mutații”, a declarat dr. Loti Popescu.

Bolile acestea afectează nu numai persoana respectivă, ci și familia și întreaga comunitate în care bolnavul își petrece existența.

„Un copil cu autism este o problemă pentru familia lui, pentru comunitatea în care lucrează și la fel se întâmplă cu bolnavii de Alzheimer, despre care, din punctul meu de vedere, se vorbește mult prea puțin”, a mai precizat reprezentantul DSP.

Dr. Loti Popescu
Dr. Loti Popescu (foto: Cristian Hagi, 22 ianuarie 2020)

A dat mai multe detalii despre Alzheimer.

„Există motive anatomice și fiziologice pentru care cineva ajunge în poziția asta. Această boală, despre care lumea știe în general doar că pacientul uită, are multiple alte probleme care invalidează pacientul și invalidează pe cel din jurul pacientului. De exemplu, întotdeauna când se pune un diagnostic de boală Alzheimer, medicul psihiatru spune „Să aveți grijă voi, aparținătorii”, pentru că a îngriji un bolnav cu Alzheimer nu înseamnă doar că el uită. E nu știe complet ce e cu el, poate să aibă și afecțiunii motorii, nu numai cognitive, să nu mai poată să meargă. Dacă merge, ne temem că dă foc la casă. Dacă nu merge, e un bolnav imobilizat. Fiind la pat, el face escare. Un bolnav de Alzheimer necesită, de exemplu, dacă mă întrebați pe mine, cel puțin 5 sau 10 persoane în jurul lui care să se ocupe, fiecare, de o problemă din această afecțiune. Includerea lor in servicii de specialitate face și mai greoi acest lucru, pentru că sunt foarte mulți bolnavi. Păstrarea lui în familie sau generarea unor servicii la domiciliu poate că ar fi o idee mult mai bună”, a declarat Loti Popescu.

Aceasta a vorbit și despre depresie. Depresia este un diagnostic grav, care se pune în urma unei examinări pe o perioadă de timp, după observații îndelungate, nu deodată. Depresia nu trebuie confundată cu stările de tristețe pe care le avem toți, din când în când.

„De apariție cazurilor de depresie suntem vinovați cu toții. Familia și comunitatea au un mare rol în sesizarea problemelor care pot duce la manifestări de depresie.”, a subliniat acesta.

În ceea ce privește autismul – un subiect sensibil – dr. Loti Popescu a afirmat că, în momentul în care familia și comunitatea este aproape de cineva și rezolvă lucrurile înainte ca ele să fie manifeste, atunci lucrurile pot să se desfășoare mai ușor.

„Un diagnostic de autism nu este un diagnostic fatal. Cunosc cazuri de copii cu autism care, datorită colaborării dintre părinți și personalul medical, au reușit să se integreze foarte frumos în comunitățile din care fac parte. Efortul este însă foarte mare”, a punctat reprezentantul DSP Constanța.

Camelia Panțu, medic șef al Secției Clinice Psihiatrie din data de 1 august 2019 (numită cu delegație), a precizat că în anul 2019 s-au înregistrat 3.163 de consultații psihiatrice.

Luna Sanatatii Mintale

„Am internat 1.569 de pacienți. Dintre aceștia, 77 de pacienți au venit din alte spitale. Pot veni direct oamenii, cu bilet de trimitere sau la cererea autorităților. Internarea nevoluntară este cea mai mare provocare pentru noi, adică sunt pacienți care vin, dar care nu înțeleg că trebuie să rămână internați. Noi, pentru a nu-i pune în pericol pe ei și pe cei din jur, îi internăm, dar suntem datori ca în 24 de ore, conform legii, să anunțăm Comisia de internări nevoluntare. Se trimite documentație către manager și către Judecătorie, iar judecătorul va stabili fie că trebuie să continuăm internarea, fie că va trebui să-l externăm. Au fost 12 astfel de internări, nouă ni se pare mult. Au fost și 24 de internări la cererea autorităților. De asemenea, am efectuat 239 de consultații intersecții, la pacienți cu alte boli organice, dar care au asociată patologie psihiatrică”, a mai precizat dr. Camelia Panțu.

Unele din cele mai grele cazuri sunt cele ale alcoolicilor.

„Sevrajele de alcool sunt ceva deosebit. Necesită atât atenție din partea noastră, cât și consum de materiale. Ei nu vin doar pentru că au băut sau pentru că sunt în sevraj. Sunt asociate clar patologii organice: ciroze, hepatite. Se mai adaugă și sevrajul, care este o urgență, în care omul mai și moare, pentru că într-un spital se și moare”, a mai spus dr. Camelia Panțu.

Dr. Camelia Panțu (foto: Cristian Hagi, 22 ianuarie 2020)

O problemă este faptul că nu există o secție de copii. Aceștia sunt tratați numai în clinica de spital, unde este un neuropsihiatru de copii. Dacă sunt cazuri deosebite, pacienți agresivi, ajung la Clinica de Psihiatrie.

Aceasta a spus că secția se reabilitează și se vopsește într-o altă culoare.

„Am ales o culoare caldă, care să fie primitoare pentru pacienții noștri”, a spus.

Pereții vor fi albi, iar podeaua un portocaliu închis spre cărămiziu. Lucrările de reabilitare vor costa puțin peste 1,1 milioane lei, fondurile fiind alocate de Consiliul Județean Constanța.

Marius Cristian Oprișan a spus că dependența de droguri este o boală cronică și afectează consumatorul fizic și psihic.

„Pot fi afectați de panică, anxietate, depresie, paranoia, agresivitate, tulburări de comportament, modificări de personalitate până la stări de suicid”, a spus acesta.

Marius Cristian Oprișan
Cms. șef Marius Cristian Oprișan, șef Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Constanța (foto: Cristian Hagi, 22 ianuarie 2020)

Conform statisticilor, cannabisul continuă să fie cel mai consumat drog, apoi noile substanțe psihoactive 2,5%, cocaina/crack și LSD câte 0,7%, ecstasy 0,5%, ciuperci halucinogene 0,4%, heroina, amfetamina și ketamina câte 0,3%.

În UE, 92 de milioane de persoane, adică peste un sfert, cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani au încercat droguri ilegale.

„Importantă este familia, mediul unde se întoarce după internare pentru a nu relua consumul. Avem proceduri pe plan local. Avem situații unde toată echipa unei instituții școlare este implicată. Am avut cazuri când psihologii școlari ne-au informat de cazuri. Se recomandă să fie accesate serviciile de asistență împotriva consumului de droguri în stadii incipiente pentru a nu se ajunge la dependență”, a precizat Oprișan.

Acesta a vorbit și despre fenomenul zombie la Constanța.

„Persoanele sunt preluate de 112 și aduse la psihiatrie și după ce sunt stabilizați și eliberați de la psihiatrie li se recomandă să meargă la centre gratuite. La serviciile noastre, la începutul anului 2019, erau 47 de persoane, au venit peste 100 de persoane noi, care au încheiat programul. De către DIICOT au fost direcționate 80 de persoane, de familie – 18, de servicii sociale – 9 persoane și 3 persoane din arest preventiv. 85 persoane au venit pe cannabis, 35 pe etnobotanice și 21 pe alcool”, a declarat Marius Cristian Oprișan.

Cel mai tânăr pacient înregistrat este o fată de doar 14 ani.

Dr. Loti Popescu a spus că în spatele bolilor despre care vorbim se ascunde o suferință care împinge omul să se afle într-o anumită situație. Fie că este alcoolic, consumator de droguri sau că a făcut o altă afecțiune…

„Să știți că și în spatele bolii Alzheimer stau niște suferințe, în afară de terenul morfologic pe care vine boala. În anamneza unui bolnav de Alzheimer veți regăsi foarte multe episoade de depresie. Un om care ori nu a comunicat suficient, ori lumea din jur a fost pasivă… Comunitate are o mare importanță. Nu vă ascund că mă deranjează foarte mult că ne-am învățat să fim indiferenți. Suntem indiferenți și suntem foarte grăbiți cu toții. Știm foarte bine ajungem să vorbim între noi. Toate aceste situații de stres pe care le traversăm cresc incidența bolilor mintale”, a mai spus dr. Loti Popescu.

Directorul medical Bogdan Obadă anunță că Spitalul Județean este implicat direct în campania coordonată de către DSP Constanța.

În Europa, 11 din 20 de persoane suferă de depresie, în vreme ce în România 5% din populație suferea de depresie în 2017 iar consumul oricărui drog ilicit prezintă prevalențe de două ori mai mari în rândul tinerilor (grupa de vârstă 15-34 ani), față de cele înregistrate în rândul populației generale.

Articole recente

Constanta-financiara-sigla-jpg
sprijina-jurnalismul-independent

Leave a Reply

Your email address will not be published.