Odată cu promulgarea de către Președintele României, dl. Klaus Iohannis, a legii privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente – ajungându-se până la închiderea localurilor publice din imobilele respective – una dintre cele mai prospere zone ale Capitalei, Centrul Vechi, e pe punctul de a-și închide multe afaceri. Sigur că măsura nemulțumește, într-o primă fază, atât turiștii aflați în căutarea distracției, cât și patronii de cluburi și cafenele dornici de profit indiferent de riscuri. Însă, orice om lucid înțelege că viața e mai importantă decât orice. Și, așa cum ne arată un raport al Curții de Conturi privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în municipiul București, Capitala ar fi devastată și incapabilă să gestioneze un astfel de dezastru.
Cu toate acestea, deși e greu de imaginat, în Constanța situația este mult mai dramatică. Pentru că, dacă în cazul Bucureștiului pericolul e conștientizat și semnalizat corespunzător cu bulina roșie de risc seismic, în Constanța există clădiri-ruină care nu poartă niciun avertisment.
Ce ar trebui să înțelegem? Că în timp ce Capitala e dispusă să închidă cea mai de succes zonă cu vad turistic pentru a nu pune în pericol viața nimănui, viața constănțenilor valoarează mai puțin? Sau poate ar trebui să credem că nu sunt chiar atât de multe clădiri expuse unui risc seismic în Constanța? Pentru că dacă am număra exclusiv clădirile semnalizate ca atare, într-adevăr, Constanța ar părea proaspăt consolidată. Însă lucrurile nu stau deloc așa.
Realitatea, tristă și mascată de Primărie, e următoarea: avem multe, prea multe clădiri care stau să cadă, nereabilitate de municipalitate, neconsolidate din vremuri imemoriale, nesemnalizate corespunzător, așa cum prevede legea.
În multe dintre acestea clădiri trăiesc familii întregi, se desfășoară afaceri, sunt deschise localuri publice. În total dispreț nu doar față de lege, ci față de viața oamenilor.
În mod firesc, cetățenii ar trebui să aibă acces la o hartă a zonelor de risc din municipiul Constanța. Desigur, dacă municipiul Constanța ar fi administrat în interesul cetățenilor. Însă, pentru că ar fi inutil să pornim de la această premiză falsă, am cerut municipalității să îmi pună la dispoziție o serie de informații publice pentru ca, împreună cu o echipă de experți – arhitecți și ingineri –, să pot oferi constănțenilor prima Hartă a zonelor de risc din Constanța.
Informațiile pe care le-am cerut Primăriei – și pe care legea îl obligă pe domnul Făgădău să mi le ofere – sunt următoarele:
- Lista completă a clădirilor expetizate tehnic încadrate în categoria clasa I de risc seismic, a clădirilor catalogate ”pericol public”, dar și a imobilelor încadrate în clase mai mici de risc seismic din municipiul Constanța;
- Lista tuturor imobilelor consolidate de municipalitate în ultimii 4 ani;
- Lista tuturor localurilor publice (cluburi, baruri, restaurante, etc.) autorizate de către primărie să își desfășoare activitatea în clădiri expertizate tehnic și încadrate în orice clasă de risc seismic;
- Si sa nu uităm, lista tuturor localurilor publice (cluburi, baruri, restaurante, etc.) autorizate de către primărie să își desfășoare activitatea, până la data de 30 octombrie 2015, care nu au aviz de la ISU.
Îi reamintesc pe această cale domnului Făgădău – public, așa cum îmi place să mențin această comunicare – că există o singură explicație pentru care ar putea refuza sau întârzia nepermis de mult furnizarea informațiilor cerute de mine: absența acestor informații din registrele Primăriei pe care o conduce. Iar dacă municipalitatea nu are toate datele privind clădirile cu risc seismic, noi, constănțenii, avem o problemă de siguranță locală, iar domniile lor, primarul interimar și echipa, au o problemă penală.
Sper sincer, pentru binele tuturor, să nu fie cazul.
Mihai Tararache,
deputat PNL de Constanta
