Deputatul UDMR de Constanța Antal Janos, care voia condiții mai bune în pușcării și le cerea parlamentarilor să salute în ungurește, solicită acum Poliției să nu mai facă cercetări penale

Antal Janos este deputat UDMR de Constanța. Acum 4 ani, soarta și bizarul sistem electoral din România i-au surâs. Nu știu câți maghiari sunt în Constanța, dar vă spun că, atunci când sunt la coadă la pâine, nimeni nu se uită urât la mine dacă vorbesc în română, nu în ungurește. Cu toate acestea, UDMR a obținut la alegerile din 2016 un număr de 398 de voturi din totalul celor 257.000 de alegători. A fost de ajuns să obțină un mandat de parlamentar prin redistribuire, iar Antal Janos, românul de etnie maghiară din Constanța, a ajuns în Parlament.

Ce-a făcut acolo?

Iată activitatea sa parlamentară.

Luari de cuvânt:36 (în 29 sedinte)
– din care declaratii politice:3
Propuneri legislative initiate:80, din care 23 promulgate legi
Proiecte de hotarâre initiate:1
Întrebari si interpelari:22
Motiuni:1

Propunerile legislative sunt semnate de mai mulți parlamentari, așa e cutuma. Are un singur proiect de hotărâre inițiat. Trei declarații politice, aproape una pe an. Două în 2017, din care una despre situația deplorabilă în care stau deținuții din penitenciare.

Iată ce spunea:

„Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu un subiect controversat şi larg dezbătut în societatea românească. Ocazia declaraţiei mi-a fost conferită de vizita de documentare la Penitenciarul Slobozia, din data de 30 martie 2017, efectuată în calitatea mea de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Doresc să vă prezint, pe scurt, aspectele constatate la Penitenciarul din Slobozia. Această unitate este prezentată în presă ca şi Iadul pe pământ.

Supraaglomeraţia din penitenciar. În loc de 303 deţinuţi, conform spaţiului de care dispune penitenciarul în conformitate cu normele internaţionale, Slobozia are în custodie 467 de deţinuţi, în prezent. Zona de detenţie din incinta penitenciarului dispune de camere cu 12-15 persoane, cu paturi suprapuse, 3-4 paturi, fără aerisire şi cu o singură toaletă. De asemenea, penitenciarul nu dispune de sală de mese, curţile de plimbare sunt foarte mici – în jur de 30-35 de metri pătraţi, respectiv există un singur teren de sport.

Personalul este insuficient. Gradul de ocupare a posturilor din cadrul penitenciarului este undeva la 80%. În cadrul penitenciarului activează 3 medici şi un preot, funcţionează o bibliotecă, iar 27 dintre deţinuţi sunt înscrişi în Programul “A doua şansă”, pentru a finaliza studiile obligatorii, de 10 clase.

Conform reglementărilor în vigoare, deţinuţii au dreptul la muncă, dar sunt puţine solicitări în acest sens. Deci munca nu este obligatorie la penitenciar, ca şi în alte state.

De asemenea, deţinuţii nu au primit învoiri la evenimentele familiale, în ultimii 2 ani.

Din păcat, agresiunea, abuzurile şi comportamentul violent sunt frecvente.

De asemenea, aş dori să vă dezvălui un fenomen bizar. Conform celor aflate de la judecătorul de supraveghere din cadrul penitenciarului, unii foşti deţinuţi comit infracţiuni minore în diferite localităţi din ţară, pentru ca, în urma reîncarcerării în alte penitenciare, să poată solicita despăgubiri pentru condiţiile necorespunzătoare din penitenciarele româneşti.

Având în vedere cele prezentate şi faptul că România este condamnată în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, anual, în zeci şi chiar sute de cazuri legate de condiţiile de detenţie, consider că este nevoie în mod imperios să se coaguleze voinţa politică necesară soluţionării acestei probleme.”

În 2018 a tăcut, în 2019, la fel, iar în 2020 a avut o singură intervenție, bizară: o declaraţie politică intitulată „Politeţea salutului”. Acestea le cerea parlamentarilor să salute și în ungurește.

„Vreau să vă vorbesc despre politeţea salutului.

Stimaţi colegi,

Bună ziua!

Jó napot kivánok!

Şi… Guten tag, domnule preşedinte Iohannis!

Voi începe declaraţia mea politică cu un citat din DEX.

“Salut, saluturi, substantiv neutru. Cuvânt, enunţ sau gest cu care se salută. Cuvântare prin care se salută o adunare, se întâmpină un oaspete oficial”.

Un alt cuvânt. “Politeţe – pronume personal sau posesiv; atitudine sau comportare atentă, amabilă, respectuoasă faţă de cineva sau de ceva, care denotă bună-cuviinţă şi bună-creştere. Şi: amabilitate”.

Dacă căutăm în Codul bunelor maniere aflăm că salutul este primul şi cel mai important gest al politeţii. Ludovic al XIV-lea o saluta pe ultima bucătăreasă cu aceeaşi curtoazie ca pe strălucitoarea domnişoară de La Valličre.

Orice limbă de pe faţa pământului are forma proprie de salut. Dacă studiem pagina oficială a Uniunii Europene, aflăm că sunt 24 de limbi oficiale. Este vorba de limbile – bulgară, croată, cehă, daneză olandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, poloneză, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză.

Cu fiecare aderare, numărul limbilor oficiale creşte.

Ca fapt divers, menţionăm că şi după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, engleza rămâne limbă oficială, pentru că este limba din Irlanda şi Malta.

Ungaria este membră în Uniunea Europeană din 2004, deci din acel an limba maghiară este considerată limbă oficială în Uniunea Europeană. Salutul “Jó napot kivánok!” este cea mai utilizată şi cunoscută formă de salut, la fel ca: “Bună ziua!”, “Good day!”, “Guten Tag!”.

Salutul, ca şi cea mai simplă şi importantă formă de politeţe, în general, se învaţă acasă, bineînţeles, în acei şapte ani pomeniţi mult. Cei care provin dintr-o zonă geografică unde trăiesc mai multe etnii ştiu că este frumos să-ţi saluţi prietenul sau o altă persoană apropiată în limba lui maternă, iar el, tot din politeţe, va saluta în limba ta.

În copilăria mea, la Satu Mare, când venea în casa noastră Mircea, fiind cel mai bun prieten al meu, el saluta – “Jó napot kivánok!”. Aşa l-a învăţat mama lui. Iar eu, în casa lor, salutam – “Bună ziua!”, că aşa m-a învăţat mama. Niciodată – dar niciodată – nu ne-am permis sau nimeni nu şi-a permis să-şi bată joc de această regulă.

Din acest şir de logică se poate trage concluzia că într-un mediu oficial, de când ţara noastră este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, se poate folosi un salut ca formă de curtoazie şi în altă limbă considerată oficială în Uniunea Europeană. Folosirea salutului în altă limbă nu încalcă art. 13 din Constituţia României, referitor la limba oficială. În acest sens, populaţia României, recent, a primit o încurajare promiţătoare chiar de la preşedintele României, de la tribuna Preşedinţiei.

Dragi concetăţeni,

De la tribuna Parlamentului vă invit să folosiţi salutul şi în alte limbi oficiale din Uniunea Europeană, dar numai ca gest de politeţe.

Bună ziua!

Bonjour!

Jó napot kivánok!

Şi… Guten Tag, domnule preşedinte!”

Acum, deputatul UDMR de Constanța cere Poliției Românie, nici mai mult, nici mai puțin, decât să nu se mai implice într-o cercetare penală!

Deputatul a atras atenția opiniei publice într-o declarație politică asupra unei acțiuni abuzive din partea Poliției Române care citează pe rând reprezentanții UDMR care au fost prezenți în secțiile de votare pentru a da declarații despre desfășurarea procesului de votare, însă fără să fie precizat motivul acestui demers din județele care se află în exteriorul arcului Carpatic.

„Acești oameni au fost supuși unor abuzuri inadmisibile pentru un stat membru al Uniunii Europene, care și-a asumat susținerea unor valori democratice. Pe lângă declarațiile cerute, referitor la  modul în care au fost delegați în secții,  Poliția i-a întrebat pe acești oameni și despre modul în care au votat, ceea ce înseamnă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, dreptul la secretul votului”, a precizat deputatul UDMR, Antal István János.

Pentru deputat, a pune sub semnul întrebării rezultatele unui scrutin încalcă principiile democrației. Așadar, prin deducție, în România nu s-a furat niciodată la alegeri și acestea nu trebuie investigate niciodată. Nu contează că în România au exista condamnări cu executare pentru dare de mită în scop electoral. Chiar în județul Constanța.

Deputatul precizat că va sesiza Avocatul Poporului și alte organizații abilitate din țară și din străinătate, se arată în declarație depusă pe 10 noiembrie, dar trimisă mass-media, oficial, pe 12 noiembrie (a apărut de pe 10 pe site-ul UDMR).

Declarația sa, în întregime, o puteți citi mai jos.

Antal Istvan Janos (58 de ani) este de loc din Satu Mare, fiind de profesie inginer zootehnist, dar s-a stabilit de șase ani în Constanța. Din 2012 până în 2015 a fost directorul Hergheliei Mangalia. Este căsătorit cu o româncă din Satu Mare.

Sursă foto: Camera Deputaților

Dacă v-a plăcut acest articol, puteți urmări Constanța 100% pe Facebook printr-un Like mai jos:
Constanta-financiara-sigla-jpg
sprijina-jurnalismul-independent

Leave a Reply

Your email address will not be published.