Deutschland über Alles. Corupție de dimensiune incredibilă în Germania. Și, totuși, România este oaia neagră

germania

Germania se confruntă în aceste zile cu un nou caz incredibil de corupție, care ajunge până la cancelarul Olaf Scholz. Oficialii guvernamentali spun că sunt implicate 100 de bănci de pe patru continente şi cel puţin 1.000 de suspecţi.

Christoph Spengel, profesor de fiscalitate internaţională la Universitatea din Mannheim şi membru al Consiliului consultativ al Ministerului de Finanţe, a estimat prejudiciul total la până la 10 miliarde de euro şi a spus că practica de eliminare a dividendelor ar putea continua.

Pe lângă acest caz, corupția din România este joacă de copii. De ce este totuși România oaia neagră a Europei la acest capitol? De ce nu se îndreaptă acuzator marile puteri europene și asupra Germaniei? De ce este ținută România în afara Schengen (deși îndeplinește criteriile tehnice, ni se spune că nu suntem un stat de drept funcțional)? De ce companiile străine sunt primite cu brațele deschise aici, iar cele românești sunt călcate în picioare? Vă dau un singur exemplu: Blue Air a fost amendată cu două milioane de euro de ANPC. Cel mai probabil, o astfel de amendă este suficientă să trimită firma în faliment. Ryanair și WizzAir, care au probleme similare, nu pot fi controlare de statul român, pentru că nu au sediul aici. Problemele sunt însă similare. Nu am auzit ca țările lor de origine, Irlanda, respectiv Ungaria, să le aplice sancțiuni record. Și, din experiența personală, calitatea serviciilor oferite de Blue Air este mult peste cea a Tarom, de la avioanele cu care operează la ce se întâmplă în timpul zborului.

Ce au făcut germanii?

Schema de fraudare se numește „cum-ex” sau eliminarea dividendelor. Băncile şi investitorii tranzacţionează rapid acţiuni ale companiilor în jurul zilei de plată a dividendelor, estompând proprietatea asupra acţiunilor şi permiţând mai multor părţi să pretindă în mod fals reduceri de impozite pentru dividende.

Lacuna s-a transformat într-un scandal politic, reaprins de titlurile recente din presă potrivit cărora procurorii care cercetau schema din Hamburg, unde Scholz a fost anterior primar, au descoperit 200.000 de euro în seiful unui politician local.

Autorităţile care încearcă să tragă la răspundere persoane şi instituţii pentru una dintre cele mai mari fraude postbelice din Germania şi să recupereze banii pentru buget, au percheziţionat birourile locale ale unor bănci, inclusiv Morgan Stanley, Bank of America şi Barclays. Creierul din spatele stratagemei fiscale complexe a fost extrădat din Elveţia pentru a fi judecat în Germania. Morgan Stanley şi Barclays au refuzat să comenteze. Bank of America a declarat că cooperează cu autorităţile.

Parlamentarii şi oficialii spun că efortul este departe de a se termina. „Va mai dura mulţi ani pentru ca Germania să treacă prin această enormă fraudă fiscală”, a spus Milan Pein, membru al comisiei parlamentare din Hamburg, care îl va audia pe Scholz.

Scandalul Wirecard

Actualul cancelar a mai trecut printr-un scandal major în timpul campaniei electorale din 2021, scandalul Wirecard. Acesta fost o serie de practici comerciale corupte și raportări financiare frauduloase care au dus la insolvența Wirecard, un procesator de plăți și furnizor de servicii financiare, cu sediul în Munchen, Germania. Compania a făcut parte din indicele DAX, cel mai important indice al bursei germane. Frauda a fost de circa 1,9 miliarde euro.

Scandalul Dieselgate

Poate cel mai celebru caz de corupție din Germania este însă fraudarea emisiilor de noxe. Marile companii auto au înșelat milioane de consumatori. În Statele Unite ale Americii au plătit despăgubiri de miliarde de dolari consumatorilor păcăliți. În România, niciun producător auto german nu a plătit niciun cent.

În septembrie 2015, Volkswagen a admis în fața Agenției Americane de Protecție a Mediului că a instalat un software în 11 milioane de vehicule în lumea întreagă care a permis păcălirea testelor de poluare. Cercetătorii americani descoperiseră un software instalat în mașinile VW care putea detecta când erau efectuate teste privind emisiile poluante și modifica performanța automobilului pentru a îmbunătăți rezultatele acestuia la testele respective.

Scandalul a fost numit „Dieselgate” și a dus la o criză de încredere care a afectat întreaga industrie auto, după ce manevre similare au fost descoperite ulterior și la alți fabricanți. VW se tot confruntă de atunci cu dosare și plângeri în justiție.

Pentru a evita un proces de masă, Volkswagen Group a căzut de acord recent să plătească daune pentru 235.000 de proprietari auto din Germania. Compania ar urma să achite până la 830 de milioane de euro, conform înțelegerii. VW acceptase în 2016 să plătească daune de 25 de miliarde de dolari în SUA și în alte țări. Până de curând, VW nu reușise să ajungă la un acord cu clienții săi din Germania.

Toamna trecută, VW a acceptat să plătească daune de 127 de milioane de dolari australieni (76 milioane de euro) pentru a rezolva mai multe procese intentate de clienții săi din Australia. În ianuarie, un tribunal canadian i-a ordonat firmei VW să plătească amenzi de 2 milioane de dolari canadieni (1,3 milioane de euro) pe lângă cele 2,4 miliarde de dolari canadieni plătite deja, o amendă “de 26 de ori mai mare decât cea mai dură penalizare dictată vreodată de autoritățile de mediu din Canada.”

Instanțele au mai obligat și alte firme auto implicate în scandal să plătească amenzi și să recheme mii de mașini suspectate că ar fi echipate cu softwareul ilegal.

Procurorii germani au pus sub acuzare conducerea VW în contextul acestui scandal. Șeful executiv al Volkswagen Herbert Diess și șeful consiliului de supraveghere Hans Dieter Poetsch au făcut în mai înțelegeri de plată a nouă milioane de euro pentru a evita un proces. Nu se știe dacă oferta va fi făcută și fostului CEO al VW, Martin Winterkorn, care a condus compania în perioada 2007-2015 și a demisionat după izbucnirea scandalului.

Scandalul noxelor

Marii producători germeni de automobile nu au învățat mare lucru din acest scandal și au recidivat. Comisia Europeană a aplicat amenzi în valoare de 502 milioane de euro producătorului Volkswagen şi în valoare de 373 de milioane de euro BMW. Companiile sunt acuzate de restrângerea concurenţei în domeniul sistemelor de evacuare a gazelor de eşapament ale maşinilor diesel. Daimler (Mercedes), care a participat la această înţelegere şi care a dezvăluit existenţa acesteia, nu a fost sancţionat.

Cele trei grupuri au „încălcat regulile UE referitoare la practici anticoncurenţiale, concentrându-se asupra dezvoltării tehnice în domeniul emisiilor de oxid de azot”, precizează într-un comunicat Comisia.

În dosar sunt vizate, de asemenea mărcile de lux Audi şi Porsche – ce aparțin celor de la Volkswagen.

Acest dosar nu are legătură cu scandalul Dieselgate.

Volkswagen, BMW şi Daimler (Mercedes) „s-au întâlnit în mod frecvent în cadrul unor reuniuni tehnice, pentru a discuta despre dezvoltarea tehnologiei reducerii catalitice selective (SCR), care elimină emisiile nocive de oxid de azot (NOx) din gazele de eşapament ale maşinilor cu motor diesel, prin injectarea ureii (cunoscută sub numele de AdBlue)”, precizează Comisia.

„În cursul acestor reuniuni, timp de peste cinci ani, producătorii de automobile s-au coordonat” cu scopul de a nu depolua mai mult decât prevăd reglementările, denunţă CE.

Aceste grupuri ”deţineau tehnologia necesară unei reduceri a emisiilor nocive sub nivelul legal prevăzut de normele UE privind emisiile. Însă ele au evitat să-şi facă concurenţă şi nu au folosit întregul potenţial al acestei tehnologii pentru a merge mai departe de nivelul emisiilor prevăzute în legislație”, a denunţat într-o conferinţă de presă comisarul european însărcinat cu Concurenţa Margrethe Vestager.

Daimler, care a decis să dezvăluie înţelegerea, a primit o imunitate totală şi a evitat astfel o amendă în valoare de 727 de milioane de euro.

Șpagă pentru tancuri

Cazuri de corupție au existat și în trecut. Un fost angajat al Ministerului Apărării din Grecia, Antonis Kantas, a recunoscut în 2014 că a primit mită în valoare de câteva milioane de euro. O parte din bani ar fi venit inclusiv din Germania, de la o companie de armament. Era un an când Grecia trecea printr-o criză economică severă.

Antonis Kantas, în vârstă de 72 de ani atunci, a recunoscut că, începând cu sfârşitul anilor 80, a primit peste 15 milioane de euro drept mită pentru a facilita atribuirea unor contracte “cu dedicaţie” pentru companii care produc armament. Valoarea afacerilor a fost de miliarde de dolari. Conform propriei mărturii, Kantas a primit şpagă din Franţa, Rusia, Suedia, Israel, Statele Unite şi inclusiv din Germania.

Printre altele, a spus Kantas, partea germană a plătit mită pentru a vinde partenerilor greci 170 de tancuri Leopard 2, fabricate de compania de armament Krauss-Maffei Wegmann (KMW). De asemenea, germanii ar fi plătit mită şi pentru obţinerea contractului de modernizare a submarinelor greceşti de către firmele germane Rheinmetall şi Atlas.

Afacerea cu tancurile de tip Leopard 2 l-a îmbogăţit pe fostul oficial al Ministerului Apărării din Grecia cu 1,7 milioane de euro. Fiind, la acea vreme, al treilea om din minister din punct de vedere al importanţei, Kantas a manifestat serioase rezerve în ceea ce priveşte contractul cu KMW.

Intransigenţa lui a fost însă combătută extrem de convingător în 2011, chiar în biroul lui Kantas. Reprezentantul KMW, care venise la el cu o geantă de voiaj, s-a făcut că o uită în birou după încheierea întâlnirii cu oficialul grec. Kantas spune că a alergat după negociatorul KMW pe scări, atenţionându-l că şi-a uitat geanta.

“Nu am uitat-o. Era pentru tine”, i-ar fi răspuns reprezentantul firmei germane. Respectiva geantă era burduşită cu 600 000 mii de euro, conform mărturiei lui Antonis Kantas.

Zen Residence
comprest util asfalt dobrogea



Leave a Reply

Your email address will not be published.

Următorul articol

Ce a pățit o familie de români care a plătit 2.500 de euro pentru o vacanță în Antalya. „A fost o bătaie de joc!”

Thu Aug 18 , 2022
O turistă din România s-a declarat extrem de dezamăgită de vacanța la cinci stele într-un resort din Antalya, Tucia. Aceasta spune că a plătit o vacanță de 2.500 de euro, dar că a primit servicii modeste.  Femeia spune că ea și familia ei s-au confruntat și cu probleme de sănătate, […]