Natalitatea din România a atins un minim istoric în 2024, cu mai puțin de 150.000 de copii născuți – cel mai scăzut număr din ultimii 100 de ani.
Această tendință descendentă, observată la nivel european încă din 1960, pune în fața României provocări serioase în ceea ce privește structura demografică și viitorul societății, scrie Euronews.
Sate îmbătrânite, școli închise
Multe sate românești se confruntă cu un fenomen de îmbătrânire accelerată a populației. În lipsa tinerilor, școli și grădinițe sunt nevoite să își închidă porțile. Un exemplu clar se regăsește în localitățile Chilia și Brebu, unde numărul insuficient de copii a dus la desființarea unităților de învățământ.
„Nu mai există școală aici”, spune Alexandru Petzi, fost director al unei unități închise din Brebu. „Copiii din sat sunt nevoiți să meargă la școală într-un sat vecin, la Valic. De la noi mai sunt doar doi elevi care fac naveta.”
O alegere urbană: carieră înainte de copii
În orașe, fenomenul are o altă cauză – mulți tineri aleg să își construiască o carieră înainte de a deveni părinți. Acest stil de viață întârzie vârsta la care se întemeiază familii și reduce numărul de copii pe familie.
În județe precum Tulcea, Caraș-Severin, Mehedinți, Covasna, Teleorman și Giurgiu, natalitatea se află la cote extrem de scăzute, confirmând o realitate îngrijorătoare. Comparativ, în 1930, România înregistra peste 480.000 de nașteri anual – o diferență colosală față de prezent.
Recomandare: Populația județului Constanța continuă să scadă
Un fenomen inevitabil?
Cu toate acestea, specialiștii spun că acest declin demografic este un fenomen natural al modernizării. Sociologul Bogdan Voicu, de la Academia Română, subliniază că România urmează un traseu similar cu alte țări europene.
„Nu aș vedea acest lucru ca pe un motiv de panică. Vorbim despre un proces care are loc în multe țări europene. România a început, în urmă cu câțiva ani, să se modernizeze și din punct de vedere demografic”, explică Voicu.
Chiar dacă specialiștii consideră acest declin drept un fenomen normal, efectele sale pe termen lung ar putea remodela profund România, punând presiune pe sistemul de pensii, economie și dezvoltarea comunităților locale.
