Direcția Hidrografică Maritimă împlinește 95 de ani de activitate

Direcția Hidrografică Maritimă împlinește astăzi 95 de ani de activitate

Direcția Hidrografică Maritimă (DHM) împlinește marți, 23 februarie, 95 de ani de la înființarea sa în anul 1926. În nouă decenii și jumătate de activitate, instituția a furnizat suportul specializat pentru navele românești și străine care au navigat în partea de vest a Mării Negre și a editat o gamă diversă de hărți de navigație și de alte produse specifice, pentru asigurarea siguranței navigației, pe Dunăre și în Marea Neagră, în zona de responsabilitate a României.

De asemenea, la data de 23 februarie este marcată, în țara noastră, Ziua Hidrografilor Militari, ca o recunoaștere a contribuției aduse de acești profesioniști la dezvoltarea hidrografiei maritime.

Pentru marcarea acestui eveniment aniversar, a fost organizată marți, 23 februarie, la sediul instituției din Constanța, o festivitate restrânsă, cu respectarea măsurilor de siguranță sanitară anti-COVID. În acest context, a fost citit Ordinul Șefului Statului Major al Apărării emis cu prilejul aniversării a 95 ani de la înființarea Direcției Hidrografice Maritime, iar locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale (SMFN), contraamiral de flotilă Ion-Cristian LIȘMAN, a felicitat personalul DHM pentru realizările marcante aduse domeniul hidrografiei maritime și a acordat, din partea șefului SMFN, Emblema de Onoare a Forțelor Navale unor specialiști ai DHM pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor încredințate.

Hidrografii militari au înscris în filele istoriei moderne a României numeroase realizări marcante pentru acest domeniu, încă dinainte de înființarea unei instituții specializate distincte în țara noastră. Astfel, maiorul de marină Mihail Drăghicescu a ordonat ca, pe timpul marșurilor de instrucție, desfășurate pe Dunăre, în anii 1882-1883, echipajele și elevii militari de la bordul navelor românești să execute măsurători hidrografice, pentru a se cunoaște cu precizie șenalul navigabil şi obstacolele de navigație existente. Informațiile colectate au fost utilizate de maiorul Drăghicescu pentru întocmirea primei hărți românești a Dunării, în anul 1895, care a fost utilizată până în anul 1904.

În anii 1885-1886, s-au executat primele lucrări hidrografice pe litoralul românesc al Mării Negre, în zona Sulina-Gura Portiței, iar după anul 1893, un grup de hidrografi şi hidrologi români, condus de Grigore Antipa, a efectuat mai multe campanii de lucrări hidrografice.

Prima structură de cercetare hidrografică a fost Secția specială pentru lucrări hidrografice la Dunăre şi la Mare, care a fost înființată în anul 1897. Aceasta a fost condusă de locotenent-comandorul Alexandru Cătuneanu, un specialist hidrograf militar, cu studii de specialitate în Franța, care a avut ocazia să participe la două campanii hidrografice în Orientul Îndepărtat şi în Caledonia.

La data de 30 iunie 1897, sub conducerea locotenent-comandorului Cătuneanu, au început cercetările hidrografice ale coastei românești, până la distanta de 10 km de litoral, iar în anul 1900, după o activitate laborioasă, pe baza materialelor rezultate din lucrările hidrografice şi hidrologice realizate de către hidrografii militari români, a fost realizată prima hartă marină din România, cunoscută sub denumirea „Harta Cătuneanu”. Aceasta a primit medalia de aur la Expoziția universală de la Paris, în anul 1900. Ulterior, harta a fost actualizată şi reimprimată în anul 1929, fiind folosită până în anul 1952.

După înființarea Serviciului Hidrografic Maritim, în perioada 1926-1955, hidrografii militari au executat măsurătorile hidrografice la gurile Dunării și prospecțiunile pentru extinderea portului Constanța, au participat la reamenajarea pentru navigație a căilor fluviale şi a litoralului şi au editat peste 20 de hărți noi de navigație, pentru zona de vest a Mării Negre.

În anul 1955, Serviciul Hidrografic Maritim a fost transformat în Direcția Hidrografică Maritimă (DHM) și, în perioada 1955 – 1990, personalul DHM a continuat să dezvolte domeniul de activitate al instituției prin construirea şi punerea în funcțiune a farurilor Constanța (1960) şi Sf. Gheorghe (1968), editarea „Cărții Pilot a Mării Negre” şi a avizelor pentru navigatori.

Din anul 1966, România a devenit membru al Asociației Internaționale de Semnalizări Maritime (IALA/AISM), iar Direcția Hidrografică Maritimă a primit calitatea de reprezentant al guvernului țării noastre în această asociație. Din anul 1971 până în prezent, DHM este principalul expert al României în probleme privind geografia maritimă şi delimitările maritime. Din această perspectivă, a participat cu specialiști în comisia națională interministerială de negociere privind delimitarea zonei economice exclusive şi a platoului continental al Mării Negre, în perioada 1998-2009, în procesul României cu Ucraina, la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre.

În anul 1985, Organizația Hidrografică Internațională a alocat primul număr de serie internațional unei hărți marine românești, aceasta fiind înscrisă în Catalogul hărților internaționale în anul 1993. După anul 1990, DHM a editat 37 hârți de navigație naționale, „Cartea farurilor, semnalelor de ceață şi radiofarurilor din Marea Neagră şi Marea Marmara” şi „Tablele Nautice”. În anul 2002, DHM a editat prima Hartă Electronică de Navigație (ENC) din România, iar perioada 2002 – 2003 a fost realizat Sistemul Meteorologic Integrat Național al Forțelor Navale (SIMIN – FN).

În anul 2004, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 941 Legea nr. 395 privind activitatea hidrografică maritimă, lege care stabilește şi reglementează activitatea Direcției Hidrografice Maritime şi care acordă instituției statutul de autoritate națională în domeniul hidrografiei maritime. Din luna ianuarie 2007, DHM a devenit reprezentanta guvernului României, în calitate de stat membru al Organizației Hidrografice Internaționale (OHI) și, începând cu anul 2008, DHM este acreditată să desfășoare activități de cercetare științifică.

În anul 2010, în urma votului statelor membre ale Comisiei Hidrografice a Mării Mediterane şi Mării Negre, DHM a primit al doilea număr de serie internațional pentru o hartă de navigație românească, aceasta fiind înscrisă în Catalogul hărților internaționale în același an. Din anul 2010, DHM a început să publice avize anuale pentru navigatori, în limbile română şi engleză, iar din anul 2011 publică avizele pentru navigatori anuale şi lunare, în limbile română şi engleză.

În anul 2012, DHM a devenit cel de-al 27-lea oficiu hidrografic recunoscut pe plan mondial ca producător de hărți electronice de navigație, prin afilierea la Centrul Internațional pentru hărți electronice de navigație (IC-ENC), de pe lângă Oficiul Hidrografic al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Un an mai târziu, IC-ENC a validat şi a distribuit pe plan internațional prima hartă electronică de navigație, produsă de specialiști români, „Harta nr. RO405002” (harta electronică echivalentă hărții marine 1.050.02 De la Capul Tuzla la Capul Midia).

Începând cu anul 2016, laboratorul avize pentru navigatori din structura DHM are atribuții specifice în transmiterea de informații de navigație pentru sistemul Aliat Global. În acest context, au fost elaborate publicații nautice noi, care conțin specificațiile tehnice necesare întocmirii hârților navale speciale tip NATO, și toate hărțile de navigație românești au început să fie realizate în sistemul geodezic internațional WGS84.

În perioada 2016-2019, au fost validate de către IC-ENC încă 30 de hărți electronice de navigație, iar din anul 2020 toate hărțile de navigație maritimă întocmite de Direcția Hidrografică Maritimă au cod QR.

Dacă v-a plăcut acest articol, puteți urmări Constanța 100% pe Facebook printr-un Like mai jos:
Constanta-financiara-sigla-jpg
sprijina-jurnalismul-independent

Leave a Reply

Your email address will not be published.