DOCUMENT Cazul Sibioara, partea a III-a. Concluziile și propunerile Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și combaterea corupției a Senatului României. A fost sesizat Parchetul de pe lângă ÎCCJ

Senatul României

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României a emis un raport devastator în cazul Sibioara, pe care vi l-am prezentat pe larg.

Astăzi vă prezentăm concluziile acestui raport întocmit în septembrie 2019.

Comisia spune negru pe alb:

„Titlul de proprietate Codul 63152 nr. 8877/10.06.2016 a fost emis cu încălcarea prevederilor legale în materie.”

Comisia explică și de ce.

Declanșarea fazei administrative s-a făcut fără să se respecte termenul prevăzut de lege.

Titlul a fost emis unor persoane care nu aveau vocație succesorală, întrucât erau excluse de la moștenire.

A fost emis pe numele unor persoane care se excludeau reciproc de la succesiune. Mitrofan Elena și Muscalu Margareta nu erau surori, ci verișoare. Membrii Comisiei nu își explică motivul pentru care cei care au emis titlul nu au observat acest lucru.

Mai mult, titlul a fost emis în ciuda faptului că documentele obținute de Instituție Prefectului de la Arhivele Naționale dovedeau că Tudorancea Nicolae, fiind decedat în 1942, nu putea avea calitatea de proprietar deposedat în baza legii de reformă agrară din 1945, pentru simplul fapt că nu trăia în 1945, iar calitatea de proprietar deposedat o are, întotdeauna, doar o persoană fizică în viață. Actele obținute mai dovedeau următoarele:

O dublă reconstituire a dreptului de proprietate a bunurilor deținute de autorul persooanelor care au solicitate emiterea titlului de proprietate.

Că autorul persoanelor care s-au considerat îndreptățite a deținut, la data decesului, doar 8 hectare de teren, iar Muscalu Margareta avea doar calitatea de moștenitoare a lui Tudorancea Aurel, iar Mitrofan Elena avea doar calitatea de moștenitoare a lui Tudorancea Tudor (Aurel), doi dintre fii care dezbătuseră deja succesiunea bunicului solicitantelor.

Că parte din terenul retrocedat se afla în perimetrul exploatației miniere Sibioara II Valea Cu Izvoare, unde firma care cumpărase terenul desfășoară activități miniere în baza unei licențe de exploatare din 2001, teren care nu se poate retroceda, potrivit legii.

Că parte din teren avea funcția de pășune, care de asemenea nu poate fi retrocedată.

Că parte din teren era reprezentat de drumuri de exploatare care fac legătura dintre perimetrul rămas în exploatarea companiei miniera și sistemul de drumuri publice.

Comisia notează și că decizia civilă nr. 925/2008, care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, precum și sentința nr. 2387/2018, prin care a fost respinsă acțiunea în anularea a titlului de proprietate, promomovată de Instituția Prefectului, rămasă definitivă în 2019, ca urmare a tardivității apelului formulate de Instituția Prefectului (care nu trimis la timp actele în instanță) au fost pronunțate pe fondul inducerii în eroare cu privire la gradul de rudenie dintre autoarele notificării, în sensul că s-a reținut că Muscalu Margareta sunt rdue de garul II (surori), când în realitate snt rude de gradul IV (verișaore primarie)

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României nu se oprește la concluzii, ci a formulat și o serie de propuneri.

În primul rând, Comisia a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a investiga dacă faptele evidențiate în raport sunt de natură penală. Comisia vrea astfel să afle dacă este un caz penal faptul că autoarele notificării din 2005, pe baza căreia s-a emist titlul de proprietate din 2016, dar și avocatul acestora, Ionel Hașotti, „au indus în eroare instanța de judecată ce a pronunțat hotărârea civilă nr. 925/2008 prin atestarea unor împrejurări neadevărate, dar și prin omisiunea de a menționa care era gradul lor de rudenie”. De asemenea, vrea să afle dacă intră în sfera penalului faptul că funcționarii din cadrul Comisiei Județene pentru stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra Terenurilor, din cadrul Instituției Prefectului Județului Constanța, au respectat sau nu legislația primară când au emis titlul de proprietate.

Comisia a hotărât și sesizarea Corpului de Control al Ministerului Afacerilor Interne pentru a efectua un control adecvat la Instituția Prefectului Constanța, în vedea identificării funcționarilor implicați în emiterea titlului de proprietate, a funcționarilor care au formulat apel tardiv împotriva sentinței prin care s-a respins acțiunea în anulare a titlului de proprietate, dar și a funcționarilor care aveau obligația asigurării reprezentării intereselor patrimoniale ale Comisiei Județene de Fond Funciar.

Comisia a hotărât să sesizeze și Curtea de Conturi a României pentru a identifica modalitățile de recuperare a prejudiciului cauzat Instituției Prefectului Constanța și Primăriei Lumina prin reprezentarea necorespunzătoare în dosarul civil soluționat prin hotărârea nr. 26/2019, prin care s-a dispus obligarea Comisiei Județene de Fond Funciar și a Comisiei Locale de Fond Funciar la plata în solidar a daunelor morale datorate pentru lipsa de folosință a terenului de 20 de hectare.

Avocatul Ionel Hașotti, fratele fostului parlamentar Puiu Hașotti, nu este la prima retrocedare cu cântec.

„Celebrul avocat Ionel Haşotti a fost, la un moment dat, client al unor terenuri date de administrația Mazăre, în compensare, scria, în 2011, Ziua de Constanța. Ziarul notează că acesta a fost avocatul în mai multe retrocedări și/sau dosare controversate din Constanța, care au avut ca obiect, ca să menționăm numai cele mai importante, terenul pe care s-a construit City Park Mall, terenul pe care s-a aflat fosta bază a Regiei Autonome de Transport în Comun (RATC) Constanța, situat într-o zonă de invidiat a orașului, dar și terenuri concesionate de municipalitate către Fin.Co.Ge.Ro, firma a unor italieni care au construit un cartier pe faleza din Constanța.

Iată ce punctau jurnaliștii, atunci:

„Curios este faptul că vânzătorul a fost clientul lui Haşotti în dosarul retrocedărilor, episod din care face parte, de altfel, şi pământul despre care facem vorbire. Prin contractul de vânzare-cumpărare 2852 din 1 iulie 2004, fratele liberalului Puiu Haşotti, împreună cu soţia sa, Doina, au achiziţionat terenul în suprafaţă de 649,36 mp de pe strada Constantin Brâncoveanu nr. 1. Vânzătorii: nimeni alţii decât Cornelia Gardef, Eleonora Lavinia Gardef, Ştefania-Carmen Dragne-Gardef şi Sorin Adrian Mugur Cănănău (prin mandatar Ştefania-Carmen Dragne-Gardef). De fapt, cea care i-a mandatat pe toţi vânzătorii a fost chiar Ştefania-Carmen Dragne-Gardef, cea care semnează şi actul de vânzare. Documentul spune că terenul, înregistrat cu numărul cadastral 12807 şi intabulat în Cartea Funciară a localităţii Constanţa, deschisă la Judecătoria Constanţa – Biroul de Carte Funciară, conform Încheierii de intabulare nr. 18711/2003 (…) a fost dobândit de vânzători, în temeiul Legii 10/2001, conform Dispoziţiei primarului (n.r. Radu Mazăre) nr. 2444/16.09.2003, iar punerea în posesie a fost făcută cu procesul-verbal de predare-primire nr. 116846/16.09.2003, încheiat cu Primăria municipiului Constanţa.

În urma tranzacţiei, vânzătorii au primit următoarele sume: Cornelia Gardef – 5.273 USD, Eleonora Lavinia Gardef – 7.888USD, Ştefania-Carmen Dragne-Gardef – 7.888 USD şi Sorin Adrian Mugur Cănănău – 21.136 USD. Avocatul Ionel Haşotti a recunoscut tranzacţia, dar şi faptul că „doamna Gardef” a fost clienta sa. „Da, am fost avocatul familiei Gardef, dar nu în tot dosarul retrocedărilor. Terenul pe care l-am cumpărat este acordat în compensare. Contractul de vânzare-cumpărare s-a făcut după ce am terminat treaba în dosarul respectiv. La vremea respectivă, terenul nu mai făcea obiectul niciunui litigiu”, a declarat avocatul Ionel Haşotti. Nu trebuie să uităm că o altă parte a terenurilor familiei Gardef a ajuns la Holland Development-ul Sorinei-Gina Hortolomei Moscu şi, mai apoi, a devenit „fundaţie” pentru City Park Mall.

Însă, familia Gardef şi terenul de pe Brâncoveanu nu sunt unica legătură a fratelui lui Puiu Haşotti cu retrocedările. Unii dintre clienţii de prestigiu pe care Ionel Haşotti îi are în ultima vreme sunt italienii de la Fin.Co.Ge.Ro. SPA, pe care îi reprezintă într-o luptă cu Consiliul Local, condus de Radu Ştefan Mazăre, legată de două terenuri concesionate de societate de la municipiul Constanţa. În legătură cu aceste două contracte de concesiune au existat mai multe probleme de-a lungul celor trei mandate ale lui Radu Mazăre la primărie. Mai nou, cel care vorbeşte în faţa consilierilor locali în numele italienilor este Haşotti, secondat de fiul său. Dar şi cei de la Fin.Co.Ge.Ro. se „lipesc” de dosarul retrocedărilor. Este vorba despre o parte dintr-o parcare din staţiunea Mamaia, pe care SC Rosemberg Imobiliare, o altă afacere a italienilor, a cumpărat-o în 2007 de la Georgică Giurgiucanu şi Habitat şi Ambient, beneficiari ai dispoziţiei de primar nr. 1344 din 31 mai 2004 şi a procesului verbal de predare-primire nr. 73651 din 10 iunie 2004. Vânzătorii sunt inculpaţi, alături de primarul Radu Ştefan Mazăre, în dosarul retrocedărilor, primul ca persoană fizică, iar al doilea prin intermediul administratorului său, Valentin Gheorghe Ionescu. Preţul vânzării: 12.650.000 de euro.”

Ultima oră: În cazul Sibioara, din informațiile noastre, Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietatea asupra Terenurilor și Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Lumina fac demersuri pentru a plăti sumele pe care instanța le-a obligat să le plătească, peste 612.000 lei. Deși există o hotărârea judecătorească, nu trebuie omis acest raport al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României și faptul că a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a investiga dacă faptele evidențiate în raport sunt de natură penală, ambele comisii având posibilitatea să evidențieze neregulile din caz, dar și turnura sa penală.

Vă recomandăm și:

Raport devastator al Senatului României referitor la cazul Sibioara. Partea I
Cazul Sibioara, partea a II-a. Cum au încălcat sau ignorat legea prefecții

Postări recente

One comment

  • Comunistoizii nu se lasa.
    Apeleaza la politic daca in justitie nu reusesc.
    Romania 2019 .
    Si totusi nimic nu e imposibil.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.