Două organizații de mediu – Rețeaua pentru Natură Urbană (RNU) și Mare Nostrum – au transmis Primăriei Municipiului Constanța observații privind elaborarea PUZ „Consolidare și regenerare urbană – Reglementare plaje Municipiul Constanța”. Mesajul este ferm: fără construcții private pe taluzuri și fără șosea auto de coastă.
„Taluzurile nu sunt teren de blocuri”
ONG-urile avertizează că documentația PUZ permite, în forma actuală, construcții pe întreg taluzul dintre Plaja 3 Papuci și Plaja Aloha, zonă încadrată ca ZRCM1 – subzonă mixtă cu clădiri medii și înalte, cu regim de construire continuu sau discontinuu. „Acest lucru ar însemna distrugerea ireversibilă a peisajului costier și pierderea uneia dintre ultimele zone naturale ale orașului”, se arată în adresă.
Pietoni și biciclete, nu trafic auto pe coastă
RNU și Mare Nostrum solicită ca accesul de-a lungul coastei să fie prioritar pietonal și velo, iar pentru traficul rutier să fie analizate alternative în afara zonei de coastă. În locul betoanelor și drumurilor, ONG-urile propun spații verzi și arii naturale urbane, amenajate minim invaziv, care să pună în valoare biodiversitatea și patrimoniul peisager.
PUZ-ul recunoaște riscul „dezvoltării haotice”
Documentul PUZ citat chiar de autorii observațiilor admite că lipsa unor reglementări clare poate conduce la o dezvoltare haotică, cu imobile care afectează silueta urbană percepută dinspre taluz și plajă.
În acest context, ONG-urile cer clarificări privind exproprierile propuse pentru reglementare unitară: fie sunt precizate explicit proprietățile private de pe taluz vizate de expropriere, fie este analizată contestarea în instanță a modului în care anumite porțiuni de taluz au fost privatizate.
Zone care trebuie să rămână inaccesibile
Deși PUZ-ul notează că taluzul este „nesistematizat” și cu vegetație spontană, ONG-urile subliniază că nu orice zonă trebuie „amenajată”.
Unele sectoare trebuie să rămână inaccesibile, pentru a proteja zonele de cuibărit, iar potecile pot fi neasfaltate, realizate din materiale permeabile, nu transformate în alei betonate.
Sit protejat european: ROSPA0076 Marea Neagră
Un argument central este existența sitului ROSPA0076 Marea Neagră, arie de protecție specială avifaunistică de peste 120.000 ha.
Chiar dacă situl este preponderent marin, țărmul și taluzul reprezintă interfața critică, unde păsările se hrănesc, se odihnesc și cuibăresc. Planul de management prevede restricții de construire care să nu altereze morfologia taluzului.
ONG-urile cer ca lucrările de consolidare să fie prietenoase cu natura, să evite „betonarea” și distrugerea habitatelor, iar iluminatul propus în PUZ să fie proiectat astfel încât să nu afecteze ritmurile naturale ale faunei (de exemplu, corpuri de iluminat orientate în jos).
Critici dure la consultarea publică
Un punct sensibil: studiul sociologic din PUZ se bazează pe doar 15 respondenți.
„Derivarea de procente și preferințe dintr-un eșantion atât de mic este o eroare metodologică”, avertizează semnatarii, care cer studii reale de biodiversitate, mobilitate și sociologie, înainte de stabilirea reglementărilor finale.
Cerere explicită: dezbatere publică
Rețeaua pentru Natură Urbană, mediul asociativ local și universitar se declară dispuse să participe la focus grupuri, ateliere tematice și cercetări, pentru a fundamenta o dezvoltare coerentă a litoralului constănțean.
Concluzia documentului este clară: potrivit legii, este necesară cel puțin o dezbatere publică reală, nu una formală, într-un calendar „mult prea scurt”.
Documentul este semnat de Adi Dohotaru, vicepreședinte RNU și fost parlamentar de Cluj, și Marian Paiu, director executiv Mare Nostrum.
