Dunărea de plastic

Zeci de mii de tone de deșeuri, mai ales de plastic, rămân anual necolectate în județele riverane Dunării. Concluzia reiese din Raportul privind situația gestionării deșeurilor în județele dunărene, realizat de Asociația Mai Mult Verde alături de Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

În acest context, astăzi debutează Săptămâna Apelor, organizată de Asociația Mai Mult Verde în cadrul programului Cu Apele Curate. În cei 3 ani de proiect, au fost colectate peste 200 de tone de deșeuri de pe malurile Dunării și ale afluenților acesteia. Anul acesta, vor fi organizate, în perioada 14-22 martie, mai multe acțiuni de ecologizare pe Dunăre și pe râurile din țară.

Pentru a identifica cauzele și soluțiile relevate în poluarea cu plastic a Dunării, în cadrul programului „Cu apele curate”, a fost analizată modalitatea de gestionare a deșeurilor în localități riverane Dunării plecând de la premisa că principala sursă de poluare a apelor cu plastic sunt sursele de uscat, mai ales gestionarea deficitară a deșeurilor municipale. În acest scop, au fost solicitate informații de la instituții cu responsabilități în domeniu pentru a identifica cât mai bine care este situația gestionării deșeurilor municipale. Cercetarea a vizat localitățile de pe malul Dunării din 12 județe, localități care pot avea cea mai mare contribuție la poluarea din surse de pe uscat cu deșeuri de plastic, respectiv, Brăila, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Olt, Teleorman și Tulcea.

Cifrele extrase din Raportul privind situația gestionării deșeurilor în județele dunărene și din Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) nu sunt deloc optimiste, în condițiile în care cele două organizații au concluzionat că cele mai eficiente proceduri pentru a evita poluarea apelor cu plastic rămân colectarea separată și buna gestionare a deșeurilor.

Județul Olt se află în top, cu aproape 70% din deșeurile generate rămase necolectate

Astfel, în 3 județe riverane Dunării (Ialomița, Galați și Constanța) nu funcționează un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor, în acest caz obligația de gestionare a deșeurilor municipale revenind primăriilor. Probleme sunt și în județele Galați, unde în mediul rural nu se colectează separat, și în Mehedinți, unde acoperirea serviciilor de salubritate este, în medie, de 65,49% (69,59% în mediul urban și de 61,39% în mediul rural) – cea mai redusă acoperire cu aceste servicii din cele 12 județe analizate.

Mai mult, potrivit PJGD, în 5 județe rămân anual zeci de mii de tone de deșeuri necolectate. O mare parte dintre acestea cantități de deseuri sunt abandonate în natură, plimbate de vânt și ploi și ajung mai devreme sau mai târziu în apele Dunării și apoi în Marea Neagră.

Aproape 70% din deșeurile menajere generate în județul Olt rămân anual necolectate, cel mai mare procent dintre cele 12 județe riverane Dunării. Potrivit PJGD, din cele peste 50.000 de tone deșeuri menajere generate în anul 2019, 67,78% (34.000 tone) au rămas necolectate. Aceeași situație se înregistrează în Caraș-Severin, unde 11.175 tone, reprezentând 31,72% din cantitatea totală de deșeuri generate, nu au fost colectate, în Galați 17% (15.830 tone), Brăila 14% (8.558 tone) și Constanța 1,5% (3.500 tone).

Județele riverane Dunării colectează, în medie, doar 9,73% din cantitatea de plastic generată anual

Când vine vorba de colectarea separată a plasticului, raportat la rata prevăzută de legislația europeană (50%), județul Tulcea este singurul care se remarcă, cu un procent de 18,75%din cantitatea totală de plastic generată anual. La polul opus se află județul Giurgiu, cu numai 5, 27% plastic colectat din cantitatea totală generată. O medie făcută din cifrele raportate de cele 12 județe aflate de-a lungul Dunării arată un procent de 9,73% de plastic colectat separat care ajunge la stațiile de sortare și reciclare.

Performanțe bune și cu rate de reciclare în creștere s-au putut observa în județul Teleorman, în special în localitatea Zimnicea, dar și în două localități din județul Brăila (Frecăței și Mărașu) și în 3 din județul Caraș-Severin (Socol, Berzasca și Pojejena). Aceste rezultate sunt direct legate de existența unor sisteme performante de colectare separată a deșeurilor și respectiv a plasticului.

Asociația Mai Mult Verde sprijină autoritățile și comunitățile locale în procesul de colectare separată a deșeurilor

Pe fondul îngrijorării tot mai mari cu privire la impactul plasticului asupra oceanelor, ecosistemelor și sănătății umane, Asociația Mai Mult Verde trage un semnal de alarmă și, în colaborare cu FADI, vine însprijinul autorităților și comunităților locale în procesul de colectare separată a deșeurilor cuun Ghid de bune practici în gestionarea deșeurilor municipale pentru cele 12 județe riverane Dunării. Acestea vor fi distribuite începând cu această primăvară în aproximativ 150 de localități dunărene.

Programul Cu Apele Curate este o inițiativă Mai Mult Verde susținută de Lidl România. Strategia REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte, cuprinde cinci zone de acțiune – de la evitarea folosirii plasticului în ambalaje și regândirea designului acestora, la reciclare și acțiuni de ecologizare, până la inovare și educare în domeniu.

Demersul „Cu Apele Curate” a fost inițiat în 2019 ca un apel la implicare în combaterea și prevenirea poluării cu plastic a apelor, adresat membrilor comunităților și autorităților publice din localitățile dunărene.

energia residence
Zen Residence
comprest util asfalt dobrogea



Leave a Reply

Your email address will not be published.

Următorul articol

O româncă s-a dat drept ucraineană ca să pună mâna pe niște donații pentru refugiați

Mon Mar 14 , 2022
O româncă de 32 de ani, din Sibiu, este cercetată penal după ce s-a dat drept refugiată din Kiev, Ucraina, și s-a prezentat la un centru de colectare donații, unde a primit bunuri în valoare de 1.500 lei. Un sibian, organizator al unei campanii umanitare destinate sprijinirii refugiaților din Ucraina, […]
donatii