Stăteam la masă, vara trecută, în Predeal. Dintr-o dată, telefoanele tuturor au început să sune tare. O alertă 112 ne anunța să ne îndreptăm spre camere, pentru că fusese văzut un urs în zonă. Era pericol pentru turiști. Am înțeles, apoi, că nu e un caz singular. Alertele acestea sunt dese, bagă spaima-n turiști și sunt o pacoste pentru cei care au afaceri în zonă. Mulți au ales alte stațiuni, unde nu sunt nevoiți să intre zilnic în hotel, din cauza urșilor.
Cauzele sunt mai multe. Care sunt soluțiile? Una din ele este relocarea. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, susţine că România ar vrea relocarea unora dintre exemplarele de urs în alte ţări europene, însă sunt state care au eradicat populaţia de urs şi care nici nu doresc să primească, în pădurile lor, urşi din alte părţi, pentru că ar reprezenta un impediment pentru turism.
Ministrul Mediului a afirmat că multe ţări europene refuză să primească urşi relocaţi din România, unele dintre acestea susţinând că de un secol nu mai au populaţie de urs şi nici nu doresc să aibă.
„Eu aş merge pe o negociere cu statele din Europa. A existat o primă încercare de relocare şi în alte state membre. Primul răspuns a fost nu. Pentru că unii spun că au exterminat populaţia acum o sută de ani şi nu mai au niciun exemplar şi nici nu ar trebui să mai aibă, Austria spune că ultimul exemplar a fost vânat acum o sută de ani şi pentru turişti ar fi o prolemă şi pe plan local ar naşte… Am recitit astăzi răspunsurile de la aceste state membre. O să reluăm această discuţie, pentru că România a ajuns să gestioneze cea mai mare populaţie de urs din Europa, este o specie strict protejată şi atunci şi celelalte state membre ar trebui să dea o mână de ajutor”, a declarat ministrul Mediului, joi seară, la Digi 24.
Tanczos Barna a mai afirmat că vânătoarea nu este unica soluţie pentru gestionarea populaţiei de urs.
„Vânătoarea în sine, înainte să fie interzisă, a fost, într-adevăr, o problemă pentru că, dacă prin gestionarea acestei populaţii te duci şi vânezi doar exemplarele mari, se pot naşte nişte întrebări, dar gestionarea unei asemenea populaţii de urs nu se face doar împuşcând sau prin vânătoare, exemplare mari. Trebuie să găsim şi alte soluţii. În cazul în care an de an este inacţiune, lucrurile se vor agrava. Această specie a ieşit din habitatul standard natural de animale de munte, îi găsim şi în zona de deal, încep să coboare din ce în ce mai jos”, a explicat el.
El a arătat sunt regiuni unde fenomenul apariţiei urşilor în comunităţile de oameni „este generalizat”, că zeci de oameni se plâng zilnic de acest lucru şi că este nevoie şi de acţiuni „preventive”, în sensul extragerii sau relocării unor exemplare de urs din zone unde aceştia apar frecvent.
Printre soluţiile identificate ar fi asigurarea unor zone de linişte în păduri, hrănirea animalelor, acordarea de subvenţii pentru fermieri care să cultive terenuri considerate „zone tampon” – culturi cu grâu, ovăz, porumb – care să împiedice animalele să ajungă în localităţi.
Ministrul a menţionat că ursul este „o specie strict protejată şi trebuie tratată ca atare”, dar că şi omul trebuie protejat. Tanczos Barna a menţionat statul român trebuie să plătească despăgubiri de peste 140 de milioane de lei pentru daune provocate de urşi, daune care nu au fost plătite din 2019.
