Excursie de o zi în Dobrogea: istorie, artă, gastronomie

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Excursie de o zi în județul Constanța: cetăți antice, muzeu de artă și un restaurant unde mănânci crapi pescuiți în fața ta

Județul Constanța are multe lucruri de oferit. Fie că sunteți localnic, fie turist, sunt câteva locuri pe care trebuie să le vedeți. O idee de excursie de o zi, pe care am pus-o în practică recent, implică vizitarea a două cetăți antice, a unui muzeu de artă și o masă bună de te lingi pe degete, pe malul unui lac, într-un peisaj idilic.

Ulmetum, fortificația romano-bizantină

Am plecat din Constanța spre Capidava. Vă recomand drumul național spre Hârșova, nu autostrada, pe care o puteți folosi la întoarcere. Prima oprire a fost la cetatea Ulmetum. Din drumul național se merge pe unul secundar, prost, cam nouă kilometri, spre Pantelimon. N-am mai văzut de mult timp atâtea gropi (în general, județul Constanța are șosele foarte bune), dar se poate circula. La ieșire din comună, pe partea dreaptă, pe câmp, sunt ruinele cetății Ulmetum. O fortificație de fapt. Sărăcia locurilor, casele neîngrijite, gunoaiele aruncate la întâmplare, peste tot, contrastează însă cu ruinele acestei fortificații romano-bizantine, un loc plin de istorie pe care alții l-ar fi valorificat mult mai bine.

Cetatea Ulmetum. Foto: iunie 2020, Constanța 100%

Fortificația romano-bizantină avea un rol important, strategic, pe drumul central dobrogean ce proteja transportul mărfurilor și al negustorilor (între orașele romane Noviodunum și Markianopolis). Acest control era realizat prin intermediul militarilor cantonați pe plan local, până către nordul spațiului provincial în zona limesului dunărean.   În zona extramuros, la sud–vest de cetate, la circa 300 de m aceasta, în apropierea pârâului Pantelimon, pe dealul din partea nordică a acestuia, au fost descoperite urmele unei așezări din perioada medieval-timpurie. Astfel au fost descoperite cel puțin trei locuinţe medievale timpurii care deţineau cuptoare, folosite și sezonier. Materialul arheologic descoperit constă în ceramică fragmentară (secolele IX-X), ceramică cenuşie cu decor în lustru, obiecte de uz casnic din lut și os, etc.

MINAC.ro

Nu aveți de ce zăbovi prea mult însă, din păcate. Nu veți vedea nicăieri plăcuțe care să vă dea informații, un muzeu sau orice altceva. În apropiere, doi ciobani tineri, care ieșiseră cu oile la păscut, își adresau unul altuia cuvinte înțepătoare. Am plecat de acolo cu un gust amar.

Muzeul din Topalu, o comoară a Dobrogei

Ne-am continuat drumul spre o adevărată comoară a Dobrogei: Muzeul de Artă Dinu şi Sevasta Vintilă Topalu. Vizavi de un bloc comunist, într-o casă care nu spune multe de afară, se găsesc unele dintre cele mai frumoase picturi și sculpturi pe care le puteți admira în Dobrogea. Doctorul Gh. Vintilă (1898 – 1978) a donat în anul 1960 comunei sale natale, Topalu, 228 lucrări de artă românească modernă în vederea alcătuirii unei colecţii publice de mare interes şi originalitate. Muzeul găzduieşte opere ale celor mai importanţi creatori români – Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gh. Petraşcu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Steriadi, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Oscar Han, etc.

Muzeul de Artă Dinu şi Sevasta Vintilă Topalu

Încă de la intrare te întâmpină lucrările lui Tonitza. Pe peretele din stânga, în partea de sus, veți vedea celebra lucrare „Cap de fetiță”.

„Cap de fetiță” de Nicole Tonitza
„Cap de fetiță” de Nicole Tonitza

Tonitza știe, ca nimeni altul, să te introducă în lumea plină de candoare a copilăriei. A spus-o frumos Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanța: „Portretele de copii pictate de Nicolae Tonitza sunt minunate. Copilul este ilustrat cu un chip destins, cu ochii mari şi negri ca nişte tăciuni, privind către oameni şi către lume, cu o seriozitate care este foarte agreabilă pe chipul acestuia”, a explicat directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu.

Lucrări ale lui Nicolae Tonitza expuse în muzeul din Topalu

Veți descoperi imagini ale locurilor minunate din Dobrogea și ale oamenilor săi. O să vă placă de turcul Almet Ali, al lui Jean Al. Steriadi, cu tichie roșie, zâmbet șugubăț, mâini muncite și, evident, marea în spate, tătăroaica cu copil a lui Tonitza, femeile de pe malul mării ale lui Gheorghe Petrașcu, dar și casele surprinse de Camil Ressu, același Petrașcu și Francisc Șirato, precum și peisajele marine ale lui Theodor Pallady. Sunt expuse și sculpturi, și cu siguranță veți remarca lucrările lui Oscar Han, Corneliu Medrea, Ion Jalea sau Ion Dimitriu Bârlad, bunicul Margaretei Pâslaru.

Capidava, o cetate iconică

Am plecat din Topalu cu greu spre Capidava, pe niște drumuri care șerpuiesc nostalgic pe lângă apă. Nici aici, din păcate, nu veți zăbovi prea mult. Cetatea este în reabilitate din anul 2014 și nu se poate vizita. Puteți însă arunca o privire din exterior. Între noi fie vorba, chiar dacă e șantier, puteți totuși să aruncați o scurtă privire în interior. Locul mustește de istorie, dar aceasta este umbrită de controversatul mod în care s-a început reabilitarea. O parte din ziduri par a fi construite recent, cu materiale contemporane. Lângă cetate s-a construit și clădirea unui muzeu, care va fi mai mult decât binevenit. 

Cetatea Capidava. Foto: Matca Vision Studio, iunie 2020
Cetatea Capidava. Foto: Matca Vision Studio, iunie 2020

Cetatea Capidava a fost construită cu ajutorul detașamentelor Legiunilor V Macedonica de la Troesmis și XI Claudia de la Durostorum, la începutul secolului al II-lea.  Toponimul cetății este getic și se traduce prin “așezarea de la cotitură”, atestând astfel, alături de dovezile arheologice, o locuire preromană în acest loc important din punct de vedere strategic pentru contactele dintre geții din Dobrogea și cei din Câmpia Română. Toponimul, ce s-a păstrat întocmai până în ziua de azi, este atestat atât de izvoarele antice și mai apoi bizantine, cât și de trei inscripții: piatra funerară a lui C. Iulius Qadratus din secolul al II-lea, descoperită la Ulmetum; un altar votiv dedicat divinității tracice Hero de către Aurelius Valens,  descoperit tot la Ulmetum și datând de la sfârșitul secolului III – începutul secolului IV;  cea de-a treia este o inscripție funerară fragmentară, descoperită recent la Capidava și îi aparține lui Aurelius, conducătorul militar al unității cantonate în fortificația de aici. Capidava, ca și celelalte cetăți așezate la frontieră, a trebuit să față față numeroaselor atacuri ale populațiilor barbare.

MINAC.ro

Se anunță însă vremuri mai bune pentru cetate, după ce Consiliul Județean Constanța a câștigat un proces cu firma care câștigase reabilitarea. Detalii AICI.

Din lac în farfurie, la Domneasca, o oază de liniște și frumusețe

După ora prânzului, ne-am îndreptat spre Complexul Domneasca, situat la circa 6 kilometri de Cernavodă, în apropierea satului Seimenii Mici.

Lacul Domneasca văzut de la masa restaurantului

Un loc deosebit, unde puteți petrece câteva ore foarte frumoase, dar și unde puteți înnopta, pentru că aici găsiți și un hotel cu peste 20 de camere. E aici o oază superbă de liniște, de câteva sute de hectare, unde veți găsi lacul Domneasca, un deal pe care puteți încerca o drumeție, ponei, cai, dar și un restaurant unde veți mânca un pește capturat din lacul de care vorbeam.

Lacul Domneasca
Lacul mic, locul unde crește puietul

Este aici o crescătorie de crapi, iar peștele pe care îl mâncați este întotdeauna proaspăt. L-am văzut pe pescar aducând spre bucătărie doi crapi mari. Ciorba de pește și saramura sunt un deliciu. De altfel, deviza de aici este: „Din lac în farfurie”.

O saramură bună de te lingi pe degete

Aici nu se face industrie, accentul se pune pe calitate. La sosuri nu se face rântaș, peștele e gătit cât mai natural, pentru a-și păstra savoarea. De aceea, nu veți vedea foarte mulți clienți, căci nu sunt nici foarte multe mese. Acesta este și motivul pentru care mâncarea nu va veni foarte repede. Nu veți simți însă așteptarea, la umbra copacilor bătrâni, pe malul lacului. Puteți lăsa copiii să zburde în liniște, pe aici nu trec mașini. Totul este îngrădit, deci absolut sigur. Dacă nu conduceți, peștele din lacul Domneasca poate fi udat cu un vin stors cu grijă din strugurii dăruiți de pământul și soarele Dobrogei. Vi se va recomanda crama Trantu. Probabil că cele două merg foarte bine împreună. N-am băut, pentru că am fost cu mașina, dar pot să vă spun că avea o culoare frumoasă 😊

Cu un pahar de vin pe masă, pe malulul lacului Domneasca
Un pahar de rosé din crama Trantu, recomandarea gazdelor

Găsiți aici cai și ponei pe care pot călări cei mici (trebuie să sunați înainte), dar și diverse păsări. De altfel, trilurile lor vă vor acompania toată șederea. Am înțeles de la gazde că una din atracții sunt rațele mândre care-și plimbă bobocii dragi în voie pe malul lacului. N-am avut timp să le vedem. Cum n-am avut timp nici să ne plimbă cu hidrobicicletele.

Am petrecut mai bine de șase ore aici, fără să ne plictisim. Dimpotrivă, am promis că ne vom întoarce.

O altă idee de excursie de o zi puteți citi mai jos:

Biserica rupestră din Dumbrăveni, o comoară a Dobrogei. De la loc sfânt la peșteră de tâlhari


Articole recente

Constanta-financiara-sigla-jpg
Mitshubishi
Teasing_Tucson Exclusiv Auto
sprijina-jurnalismul-independent

Leave a Reply

Your email address will not be published.