Facebook a suspendat toate paginile de ştiri din Australia

primaria constanta facebook

Facebook a suspendat miercuri paginile de ştiri din Australia, ca reacţie la un proiect de lege care va obliga platformele online să plătească publisherii de ştiri pentru afişarea conţinutului lor, măsură care a provocat un val de critici din partea publisherilor şi politicienilor la nivel global, transmite Reuters.

În cadrul măsurilor, Facebook a  suspendat paginile guvernelor statelor din Australia şi ale organizaţiilor de caritate, precum şi alte organizaţiilor de ştiri interne şi internaţionale, cu trei zile înainte de lansarea programului naţional de vaccinare pentru Covid-19.

Cu toate că măsurile au fost limitate la Australia, denunţarea acestora a venit din întrega lume, politicienii descriindu-le ca o încercare de a presa guvernele care analizează măsuri similare.

„Măsurile Facebook de a suspenda astăzi Australia, blocând informaţii esenţiale din partea serviciilor de urgenţă şi de sănătate, sunt arogante şi dezamăgitoare”, a scris premierul australian Scott Morrison pe pagina personală de Facebook.

„Aceste acţiuni vor confirma doar îngrijorările pe care le exprimă un număr tot mai mare de ţări despre comportamentul marilor companii de tehnologie, care cred că sunt mai mari decât guvernele şi că regulile nu trebuie să li se aplice şi lor”, a mai scris premierul.

Disputa se concentrează pe un proiect de lege australian care ar impune Facebook şi Google Alphabet să ajungă la acorduri comerciale pentru a plăti pentru linkurile de ştiri care atrag trafic către platformele lor sau să stabilească un preţ prin arbitraj.

Facebook a declarat că a blocat o mare parte din pagini deoarece proiectul de lege nu defineşte clar conţinutul ştirilor. Compania a arătat că angajamentul său de a combate dezinformarea nu s-a schimbat şi va restabili paginile care au fost eliminate din greşeală.

Măsurile pe care le întreprindem sunt axate pe restricţionarea publisherilor şi a persoanelor din Australia de a distribui sau viziona conţinut de ştiri australian şi internaţional”, a spus un purtător de cuvânt al companiei.

„Întrucât legea nu oferă îndrumări clare cu privire la definirea conţinutului de ştiri, am adoptat o definiţie largă pentru a respecta legea aşa cum a fost elaborată”.

Şeful comisiei parlamentare britanice care supraveghează industria mass-media, Julian Knight, se numără printre politicienii din străinătate care cred că mesajul se adresează cu mult dincolo de Australia.

„Această acţiune – această acţiune de băiat agresiv – pe care au întreprins-o în Australia, cred că va mări dorinţa legislatorilor din întreaga lume de a merge mai departe”, a declarat Knight pentru Reuters. Cred că folosesc Australia ca un test de forţă pentru democraţiile globale dacă doresc sau nu să impună restricţii asupra modului în care îşi desfăşoară activitatea. Deci, suntem cu toţii alături de Australia, după părerea mea”, a spus parlamentarul britanic.

Publisherii de ştiri au văzut tactica Facebook ca o dovadă că nu se poate avea încredere în compania care deţine şi Instagram şi WhatsApp, în rolul de gardian al industriei lor.

Henry Faure Walker, preşedintele grupului britanic News Media Association, a declarat că interzicerea ştirilor în timpul unei pandemii globale este un exemplu clasic al unei puteri de monopol, fiind ca agresorul din curtea şcolii, încercând să-şi protejeze poziţia dominantă cu o atenţie redusă pentru cetăţenii şi clienţii pe care se presupune că îi serveşte.”

Şeful asociaţiei editorilor de ştiri BDZV din Germania, Dietmar Wolff, a declarat: „Este timpul ca guvernele din întreaga lume să limiteze puterea de piaţă a platformelor online”.

Publisherii afirmă că platforme precum Google şi Facebook acumulează cea mai mare parte a veniturilor, pe măsură ce mass-media se mută în online, în timp ce publicitatea din presa scrisă şi audiovizuală se reduce, forţând ziarele şi posturile TV şi radio să restrângă redacţiile sau să se închidă.

Guvernele din întreaga lume au adoptat reguli pentru a solicita Google, Facebook şi altor persoane să împartă veniturile cu editorii, între care o directivă din 2019, de la Bruxelles, pe care ţările Uniunii Europene ar trebui să o adopte până în iunie.

Google s-a plâns că regulile Australiei merg mai departe decât cele din Europa, deoarece acestea s-ar aplica chiar şi linkurilor şi fragmentelor de articole, considerând că limitează libertatea de exprimare a utilizatorilor de internet.

Totuşi, acţiunea Facebook din Australia reprezintă o distanţare faţă de Google. Cele două companii au făcut campanie împreună împotriva unor astfel de legi şi amândouă au ameninţat că vor anula serviciile din Australia, dar Google a încheiat în ultimele zile acorduri preventive cu mai multe companii media.

Google a refuzat să comenteze acţiunea Facebook.

Compania News Corp, a miliardarului Rupert Murdoch, a anunţat o înţelegere prin care va primi „plăţi semnificative” de la Google pentru a furniza conţinut pentru contul News Showcase al motorului de căutare.

Facebook este criticată în special pentru suspendarea conturilor organizaţiilor de caritate şi ale guvernelor statelor australiene, inclusiv a celor care oferă sfaturi cu privire la pandemia COVID-19 şi riscurile de incendiu. Unele conturi au fost reactivate ulterior, deşi chiar şi pagina Facebook a fost eliminată pentru scrut timp.

Facebook a declarat că proiectul de lege australian, aşteptată să fie adoptat de parlament în câteva zile, „înţelege greşit” relaţia dintre Facebook şi publisheri şi că se confruntă cu o alegere strictă, de a respecta legea sau de a interzice ştirile.

Gigantul tehnologic a declarat că ştirile reprezintă doar 4% din ceea ce oamenii văd pe platforma sa. Dar pentru australieni, rolul Facebook în difuzarea de ştiri este în creştere.

Un studiu al Universităţii din Canberra din 2020 a constatat că 21% dintre australieni folosesc reţelele sociale ca sursă principală de ştiri şi 39% din populaţie foloseşte Facebook pentru a primi ştiri. Odată cu dezactivarea jurnalismului profesional, ”Facebook a sporit exponenţial oportunitatea dezinformării, a radicalismului periculos şi a teoriilor conspiraţiei de a abunda pe platforma sa”, a scris pe Twitter Lisa Davies, editorul ziarului The Sydney Morning Herald.

Zen Residence



Leave a Reply

Your email address will not be published.

Următorul articol

România ar putea intra în Schengen anul acesta și adopta moneda euro după 2025

Fri Feb 19 , 2021
Primul ministru României, Florin Cîţu, a declarat că România este pregătită să intre în Spaţiul Schengen încă din 2011, dar că speră că în 2021 se va întâmpla acest lucru, și a precizat că România  va adopta euro după 2024 – 2025. Florin Cîţu a fost întrebat, joi seară, la […]