România a intrat din nou în aceeași muncă a iernii în care frigul nu mai este doar o senzație, ci devine un cost. Un cost care se vede clar în apartamente, în case și, mai ales, în facturi. Iar vestea este una rece: în ianuarie 2026 facturile la gaze vor fi cu până la 30% mai mari decât în ianuarie 2025, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Consumul a crescut, producția a scăzut, importurile au explodat
Datele arată limpede unde s-a rupt echilibrul. În ianuarie 2026, consumul total a crescut semnificativ, în timp ce producția internă a scăzut, iar diferența a fost acoperită din importuri – mult mai scumpe.
| Indicator | Ianuarie 2025 | Ianuarie 2026 |
|---|---|---|
| Consum consumatori din Sistemele de Distribuție | 1,08 mld. mc | 1,28 mld. mc (+18%) |
| Consum consumatori industriali racordați la SNT | 0,27 mld. mc | 0,29 mld. mc (+7%) |
| Producție internă curentă | 0,75 mld. mc | 0,72 mld. mc (-3%) |
| Extracție din depozite | 0,63 mld. mc | 0,71 mld. mc (+11%) |
| Gaze importate pentru consum* | 0,03 mld. mc | 0,15 mld. mc (+400%) |
| Gaze exportate* | 0,05 mld. mc | 0,01 mld. mc (-80%) |
Sursa: Transgaz, estimări AEI
Deși extracția din depozite a crescut cu 11%, consumul suplimentar a fost acoperit în principal din importuri, la prețuri cu până la 40% mai mari. Mai mult, dacă în ianuarie 2025 România era net exportator, în ianuarie 2026 a devenit dependentă de importuri exact în zilele de ger.
În ziua cu cel mai mare consum din 2026, depozitele au contat, dar flexibilitatea reală a venit din importuri: aproape +500% față de media lunii, comparativ cu 14% din depozite și 0,1% din producția internă. Importurile au „salvat” sistemul – și au scumpit factura.
De ce crește factura: consum mai mare + gaze mai scumpe
Creșterea facturii la clienții casnici în ianuarie 2026 are două motoare clare:
- ~20%: cantitatea mai mare de gaze consumate (frig mai intens, centrală pornită mai mult);
- ~5%: prețul mai mare al gazelor, ca urmare a importurilor scumpe.
Important: gazele din import au fost cu până la 83% mai scumpe decât prețul administrativ al gazelor din producția internă. Diferența aceasta se vede inevitabil în factură.
Factura ca alegere între confort și economie
Pentru mulți români, încălzirea nu mai este un confort, ci o alegere între „să fie cald” și „să mai rămână bani”. În teorie, prețurile pot fi plafonate și explicate în comunicate. În practică, gerul nu așteaptă decizii administrative. Intră în pereți, în ferestre, în colțurile reci ale apartamentelor vechi și obligă centrala să muncească dublu.
Când frigul se intensifică, se schimbă comportamentul din casă: termostatul urcă „doar cu un grad”, aerisim mai puțin, stăm mai mult înăuntru. Consumul crește pe nesimțite, dar factura vine perfect conștientă de cât ai ars.
- Apartamente izolate: +100–200 lei
- Locuințe neizolate sau case: +200–400 lei în ianuarie 2026
Salariile nu cresc în același ritm. Costurile de întreținere, da.
Loteria termică românească
Poate cea mai amară concluzie: iarna, România funcționează pe loterie termică. Cine are bloc izolat și vecini care încălzesc este „norocos”. Cine stă la colț, la parter sau la ultimul etaj plătește nu doar gazul, ci și toate greșelile vechi de construcție și întreținere.
Mai mult, creșterea facturii lovește și psihicul. Centrala devine contor de stres: „cât s-o mai țin?”, „dacă scot un calorifer?”, „dacă mai pun un pulover?”. Asta nu e economie. Este adaptare forțată.
Problema reală nu este gerul, ci sistemul
Nu ianuarie e problema. Problema este că, an de an, românii ajung la aceeași întrebare: cum ne încălzim decent fără să ne îngropăm financiar?
Răspunsul nu vine din discursuri despre „piață”, ci din:
- reabilitare termică reală;
- eficiență energetică;
- centrale și reglaje inteligente;
- protecție pentru cei vulnerabili.
Până atunci, realitatea rămâne simplă: iarna vine. Și trimite factura.
Cifre concrete: cât plătesc românii în plus
Estimări comparative (încălzire + apă caldă + gătit), pentru locuințe izolate:
| Tip locuință | Ianuarie 2025 | Ianuarie 2026 |
|---|---|---|
| Apartament 2 camere | 300 lei | 400 lei (+100) |
| Apartament 3 camere | 350 lei | 455 lei (+105) |
| Apartament 4 camere | 450 lei | 585 lei (+135) |
| Casă (100–150 mp) | 600 lei | 780 lei (+180) |
Pentru locuințe „problemă” – colț, ultim etaj, ferestre vechi – creșterile pot fi semnificativ mai mari.
„Ține termostatul mai jos” – sfatul care sună bine pe hârtie
România e plină de experți: „20°C ajunge”, „mai ia un pulover”. Numai că la 18–19°C nu e vorba doar de frig. E disconfort, umezeală, oboseală. Copii care fac teme cu mâinile reci. Bătrâni care dorm cu două pături. Oameni care muncesc de acasă și tremură lângă laptop.
Nu e moft. E normalitate.
De ce cresc facturile când se face mai frig?
Tehnic, explicația e simplă:
- diferența mai mare dintre temperatura dorită și cea de afară;
- centrala pornește mai des și funcționează mai mult;
- la vârfuri de consum, echilibrăm sistemul cu importuri instantanee scumpe.
Oricât de „smart” ar fi termostatul, izolația decide. În multe blocuri, confortul vine din noroc: dacă vecinii încălzesc mult, îți „împrumută” căldură. Dacă ești pe colț, plătești taxa de ghinion.
Ianuarie 2026 vine cu +30% la factură nu doar din cauza prețului sau a gerului, ci și pentru că mii de blocuri pierd căldura ca o sită. România nu are o problemă cu iarna. Are o problemă cu nepregătirea. An după an.
