Fostul președinte al Rusiei amenință Franța, voalat, cu războiul

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a criticat remarcile ministrului francez de finanțe Bruno Le Maire, care a spus anterior că Franța duce un război economic împotriva Rusiei din cauza invaziei Ucrainei.

„Atenție la limba, domnilor”, a scris marți pe Twitter Medvedev, actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. „Nu uitați că în istoria omenirii, războaiele economice s-au transformat adesea în războaie reale.”

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a avertizat marţi că „vom provoca prăbuşirea economiei ruse prin sancţiunile economice occidentale impuse ca reacţie la invazia rusă în Ucraina”, transmite AFP citată de Agerpres.

Printre anunţurile făcute în ultimele zile de mai multe ţări europene şi de Statele Unite, pentru a descuraja Rusia să continue atacul asupra Ucrainei, se numără închiderea spaţiilor aeriene, îngheţarea activelor unor personalităţi şi firme din Rusia, reevaluarea unor legături financiare sau comerciale, consemnează agenţia citată.

Raportul de forţe economice şi financiare este complet în favoarea Uniunii Europene, care acum îşi descoperă puterea economică”, a subliniat Le Maire la postul de radio France Info.

Una din cele mai recente măsuri, blocarea activelor în valută din străinătate ale Băncii Centrale a Rusiei, a provocat luni prăbuşirea cursului rublei, iar mulţi ruşi s-au grăbit să meargă la bănci pentru a retrage numerar.

Moscova a reacţionat de urgenţă, interzicând rezidenţilor să transfere valută în străinătate şi obligând exportatorii din Rusia să îşi schimbe în moneda naţională o mare parte din venituri.

Le Maire a apreciat că activele ruseşti care urmează să fie blocate de aliaţii occidentali sunt echivalente cu „aproape 1000 de miliarde de dolari”. „Vom duce un război economic şi financiar total împotriva Rusiei”, a avertizat el, adăugând că Occidentul este gata să înăsprească şi mai mult sancţiunile împotriva Rusiei, dacă va fi necesar. Ministrul a recunoscut că poporul rus va suferi efectele sancţiunilor impuse „din cauza conducătorului său”.

Urgenţa este să creştem costul războiului pentru preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a arătat luni preşedinţia Franţei, apreciind că sancţiunile deja adoptate fac Rusiei mai mult rău decât se aştepta liderul de la Kremlin.

Întrebat despre activităţile în Rusia ale marilor companii franceze din domeniul energiei TotalEnergies şi Engie, Le Maire a subliniat că acum este „o problemă de principiu să acţionăm cu toată personalitatea politică sau economică apropiată de puterea rusă”.

În ceea ce priveşte TotalEnergies, ministrul a dat asigurări că în următoarele zile se vor lua decizii împreună cu grupul respectiv. El a afirmat că preşedintele TotalEnergies, Patrick Pouyanne, „conştientizează acut gravitatea situaţiei”.

Alte mari companii petroliere, cum ar fi cele britanice Shell şi BP, au anunţat deja că se retrag din proiectele în Rusia şi îşi vor vinde participările pe care le deţin în firmele ruseşti, menţionează AFP.

Referitor la Engie, parteneră în proiectul gazoductului NordStream 2, suspendat de Germania, Le Maire a apreciat că „subiectul este puţin diferit” deoarece francezii şi-au transformat participarea într-un „împrumut”.

Presiunile asupra marilor grupuri occidentale din domeniul petrolului şi gazelor au crescut după declanşarea conflictului din Ucraina. Prezenţa lor în Rusia contribuie la veniturile Rusiei din exploatarea resurselor energetice, principala sursă de finanţare a ţării.

Europenii şi aliaţii lor sunt gata să adopte sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, a indicat luni Palatul Elysée, după o videoconferinţă care a reunit liderii Franţei, SUA, Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Italiei, Japoniei, Poloniei şi României, precum şi reprezentanţi ai UE şi NATO.

„Se vor adopta şi alte sancţiuni, este o prioritate” şi ar putea fi adoptate „în următoarele zile” pentru că „urgenţa este să se ridice costul războiului pentru preşedintele Putin”, a indicat preşedinţia franceză, considerând că sancţiunile deja adoptate „dor mai rău decât anticipase preşedintele Putin”.

Măsurile despre care s-a discutat la această întâlnire vor fi „de o importanţă variată”, precum posibilitatea de a viza noi bănci, alţi oligarhi sau chiar fondul suveran rusesc.

„Sunt rezerve, avem încă mult spaţiu de manevră”, au comentat consilierii administraţiei prezidenţiale franceze, după videoconferinţa la care au participat Emmanuel Macron, Joe Biden, Olaf Scholz, Mario Draghi, Boris Johnson, Justin Trudeau, Andrzej Duda, Fumio Kishida, Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen, Charles Michel şi Jens Stoltenberg.

Toate acestea dăunează intereselor ruseşti şi au un cost pentru economiile europene, dar având în vedere gravitatea a ceea ce face Vladimir Putin, alegerea este clară şi fără echivoc de a creşte costul războiului pentru el”,„astfel încât să îşi dea seama că este exorbitant costul şi să îşi schimbă socoteala”.„Vom adopta sancţiunile necesare pentru acest obiectiv”, a adăugat Palatul Elysée.

Potrivit Parisului, Rusia este deja îngrijorată de scurgerea de capital, iar preşedintele Vladimir Putin nu se aştepta ca sancţiunile să fie atât de dăunătoare”.

Aliaţii percep un „potenţial foarte puternic de escaladare”, inclusiv riscuri pentru civili şi preluarea controlului asupra întregului teritoriu ucrainean de către Rusia.

„Nu este imposibil să vedem o debarcare a forţelor ruseşti în sudul Ucrainei, având motive întemeiate să ne temem că vor fi vizaţi civilii, aşa cum este deja cazul la Kiev”, potrivit Palatului Elysée.

„Europa va trebui să îşi revizuiască perspectivele pentru a învăţa lecţiile unei crize care riscă să separe definitiv Rusia de restul continentului european”, potrivit preşedinţiei franceze.

Cu toate acestea, Franţa rămâne precaută cu privire la posibilitatea aderării Ucrainei la UE.”Trebuie să fim atenţi să nu facem promisiuni pe care nu le putem respecta”, au avertizat consilierii francezi, referindu-se la dilema care s-ar crea „dacă Ucraina ar fi cucerită de Rusia”.

Pentru Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova, Balcani sau chiar Georgia,”răspunsul nu este neapărat apartenenţa la UE, care nu este dotată pentru a se putea extinde fără riscuri. Ceea ce este necesar este să ne consolidăm solidaritatea şi să răspundem aspiraţiilor acestor ţări”, a spus Palatul Elysée.

Referitor la dialogul telefonic pe care anterior preşedintele Emmanuel Macron l-a avut cu omologul rus, preşedinţia franceză a comentat că acesta a fost unul „franc, robust, fără compromisuri”, aşa cum „aliaţii noştri ne încurajează să avem”.

„Avem de-a face cu un lider foarte hotărât, dar şi blocat într-o logică a confruntării (…) Este important să-i spunem că, la fiecare etapă, există opţiuni”, a adăugat preşedinţia franceză, calificând acest dialog ca dificil, dar necesar.


Puteți urmări Constanța 100% și pe Google News sau canalul de WhatsApp.

Conținutul website-ului www.ct100.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informațiile publicate pe acest site sunt protejate de către prevederile naționale și internaționale legale în vigoare. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului acestui website.

Comentariile la articole sunt moderate. Așa se întâmplă încă din 2015, de la înființarea Constanța 100%. Am luat această decizie pentru a evita injuriile, calomniile, informațiile false. Dacă doriți să comentați, vă solicităm să folosiți un limbaj decent, să nu folosiți atacuri la persoană și nici informații false. Utilizatorului îi revine întreaga responsabilitate a comentariilor și a acțiunilor sale decurgând din acest act.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

Litoral: numărul turiștilor din 2021 nu l-a depășit pe cel din 2019. Străinii ne ocolesc. Albanezii, pe primul loc

mar mart. 1 , 2022
Anul 2019 a fost unul foarte bun pentru turism. Pandemia a dat domeniul peste cap. 2021 a fost un an mai bun, dar nu a reușit să depășească cifrele de dinainte de pandemie. „Numărul turiştilor sosiţi în anul 2021 a fost de 1268,9 mii persoane, faţă de 1004,5 mii persoane […]

V-ar putea interesa și: