Fregata „Regele Ferdinand”, reparată într-un șantier din Constanța, deținut de o firmă din Insulele Marshall, care a raportat pierderi de peste 26 milioane lei anul trecut

Fregata „Regele Ferdinand”, în Șantierul Naval Constanța. Sursa foto: Forțele Navale Române
Fregata „Regele Ferdinand”, în Șantierul Naval Constanța. Sursa foto: Forțele Navale Române

Fregata „Regele Ferdinand”, una dintre cele mai importante nave militare a Forțelor Navale Române, a fost andocată în a doua jumătate a lunii aprilie și a intrat într-un proces de recondiționare și întreținere.

Lucrările au loc în Șantierul Naval Constanța și prevăd curățarea, tratarea și revopsirea întregului exterior al navei, precum și întreținerea și repararea unor instalații de la bord, activități care pot fi executate numai în condiții de doc uscat.

Nava militară românească a intrat pentru prima dată în șantier după o perioadă de 10 ani, timp în care a executat, în mod constant, misiuni în apele internaționale și a contribuit la consolidarea statutului Forțelor Navale Române de pilon de securitate pentru flancul de sud-est al Alianței Nord-Atlantice, prin participarea la operații NATO alături de partenerii străini.

Fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria, navele amiral ale Forțele Navale Române

Fregata Regele Ferdinand (F221), fostă HMS Coventry (F98), și fregata Regina Maria (F222), fostă HMS London (F95), au fost cumpărate în 2003 din Marea Britanie printr-un contract de 116 milioane de lire sterline cu BAe. Cele două nave au fost pentru prima dată lansate la apă între 1984 și 1986 reprezintă chiar și acum „cele mai moderne” platforme pe care România le are în dotare.

Din Marea Britanie nu au fost luate cu tot cu sistemele de rachete, ci s-au păstrat doar lansatoarele de torpile și le-au fost montate câte un tun rapid Oto Melara 76/62 în vederea unei modernizări și echipări cu armament ce nu a mai venit nici până în ziua de azi. S-a încercat o licitație în 2016 pentru modernizarea lor și dotarea cu rachete anti-navă și anti-aeriene, însă nu s-a finalizat.

Până la urmă modernizarea și înarmarea celor două fregate a fost pusă ca offset în contractul pentru cele patru noi corvete multifuncționale – altă achiziție care nu s-a finalizat, fiind momentan blocată în instanțe.

Deplasament (To): 4900 (încarcare maximă)
Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6
Propulsie: 4 turbine Rolls-Royce
Viteza (Noduri): 30
Număr punți: 7
Autonomie: 4500 Mm
Echipaj: 205 (18 ofițeri)

Armament:

  • tun super-rapid 76 mm Oto Melara
  • instalații lansare torpile
  • sistem de comandă asistat de calculator
  • instalații de bruiaj pasiv TERMA
  • sisteme de lupta electronică
  • 9 sisteme radar
O firmă cu sediul în Insulele Marshall

Acționar principal la Șantierul Naval Constanța, cu 94,8% din acțiuni, este compania Resource International SA, controlată de familia Bosânceanu. Administratori sunt Dumitrița Bosâceanu, soția omului de afaceri Gheorghe Bosânceanu (este și președintele consiliului de administrație), Andrei Bosânceanu, fiul lor, și Radu Rusen, care este și director general.

Structura acționariatului Șantierului Naval Constanta S.A. Sursa: Confidas.ro

Afacerile șantierului n-au mers grozav în ultima vreme. În 2019 și 2018, compania a înregistrat pierderi, după patru ani consecutivi de profit.

În 2019, SNC a înregistrat o cifră de afaceri de 247.077.264 lei și o pierdere de 26.186.703 lei.

Sursa: Ministerul Finanțelor

Resource International SA are sediul în Insulele Marshall. Insulele acestea sunt în centrul oceanului Pacific, pe lângă Papua Noua Guinee. Țara are o suprafață de numai 181 km pătrați și număra, în 2003, 56.429 de locuitori.

Gheorghe Bosânceanu, sucevean de origine, a cumpărat Șantierul Naval Constanța în 2002. A semnat contractul pe 12 aprilie. Peste două săptămâni împlinea 46 de ani.

Traian Băsescu, pe vremea când era președinte al României, alături de Gheorghe Bosânceanu, în incinta SNC
Istoria privatizării

Înainte de privatizare, SNC nu o ducea deloc grozav. În 2001 construise numai 9 nave, pe care le exportase în totalitate. A încasat 186 de milioane de euro. Societatea era însă plină de datorii. Conform bilanțului comunicat de fosta Autoritate pentru Privatizarea și Administrarea Domeniilor Statului), în februarie 2001 acestea depășiseră 1.000 de miliarde de lei vechi.

La data de 31.12.2002 valoarea pierderii cumulate era de 986.973.830.000 lei vechi, față de capitalul social de 494.820.719.000 lei vechi. În buna tradiție a companiilor administrate de stat. Conducerea de atunci a României, asigurată de Partidul Social Democrat, a început procedurile de privatizare. Investitorii nu se înghesuiau, speriați, probabil, de datoriile mari și de condițiile de privatizare. A participat numai firma din Insulele Marshall, care a fost declarată câștigătoare.  A devenit așadar proprietara a 744.000 de metri pătrați din Portul Constanța, la care s-au adăugat utilaje, hale, cladiri, docuri, chiar și o parte din Marea Neagră.

Valoarea totală a  tranzacției a fost de 17.420.000 USD,  din care aproximativ 1.300.000 USD a reprezentat  prețul ce urma a fi plătit pentru acțiunile rezultate din conversia în  acțiuni a datoriilor societății către creditorii bugetari. Din datoriile totale de 62 milioane de dolari, cumpărătorul și-a asumat 42 milioane de dolari.

Dar, surpriza a apărut cu puțin timp înainte de acest moment, când statul român a anunțat că este dispus să șteargă o parte din datoriile istorice. Actul normativ care vizează privatizarea SNC a apărut în Monitorul Oficial din 31 august 2002, în plină vacanță parlamentară.

Datorii transformate în acțiuni 

După privatizare, Resource International SA deținea 85,7712% din acțiuni, restul fiind împărțite între SIF Moldova, SIF Transilvania, AJOFM Constanța, Consiliul Local Constanța, AVAS, DGFP Constanța, SC Termoelectrica București, RAJA Constanța, APMP și alți acționari. O adunare destul de pestriță, trebuie să recunoașteți. S-a ajuns la aceasta pentru că, după privatizare, SNC a început un proces de conversie a creditelor pe care le înregistra.

Pe cale de consecință, a majorat capitalul social cu circa 75 miliarde lei vechi, operațiune însoțită de emiterea a trei milioane de acțiuni cu valoarea nominală de 25.000 de lei vechi. Așa au ajuns o parte din entitățile de mai sus, care aveau de recuperat bani de la SNC, să primească în schimb acțiuni. Interesant, Consiliul Local  Constanța deținea 1,44% din acțiuni, adică un număr de 644.412, ceea ce înseamnă, la valoarea nominală de 25.000 de lei, peste 16,1 miliarde lei vechi. Evident, în loc de bani, consiliul local, în speță constănțenii, au primit acțiuni. La bursă, în ianuarie 2004, acțiunile SNC erau cotate la 18.500 lei vechi.

Luna aceasta valorau 1,32 lei noi. Adrian Năstase propune conversia în acțiuni a creanțelor bugetare, inclusiv a impozitelor, taxelor, contribuțiilor, fondurilor speciale și veniturilor bugetare, calculate până la data privatizării. Creanțele, cum spuneam, sunt transformate în acțiuni, TVA aferentă conversiilor se anulează, mandatarii renunță la orice litigii.

Mai mult, Năstase propune ca „mandatarea APAPS de a prelua toate acțiunile astfel rezultate din conversii și de a le vinde investitorului la prețul de acțiune stabilit prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni, semnat la data de 12 aprilie 2002, cu plata prețului în rate, prin act adițional la acest contract”. Prețul de vânzare este 1.600 de lei pe acțiune, mult sub cel nominal, de 25.000 de lei.

„Transferul proprietății de stat în folosul clienților politici“

Privatizarea a fost criticată dur, la acea vreme, de opoziție. Dan Radu Rușanu, parlamentar PNL atunci, afirma că „procesul de privatizare are o singură finalitate: transferul proprietății de stat în folosul clienților politici, pe seama diminuării resurselor bugetului de stat”. 

La acea vreme, Gheorghe Bosânceanu era membru al PSD. Rușanu afirma că un proces de privatizare transparent presupune ca, anterior declanșării privatizării unei societăți, să se specifice că respectivei societăți îi vor fi șterse, reeșalonate, amânate, reduse, după caz, obligațiile bugetare sau de altă natură, sau că aceste obligații vor fi convertite în acțiuni, pentru majorarea capitalului social. Acest demers este necesar pentru ca toți eventualii solicitanți ai pachetului de acțiuni care făcea obiectul privatizării să cunoască toate datele necesare anterior privatizării. 

„Mai mult decât atât, anterior privatizării, prețul pachetului de acțiuni a fost serios „ajustat”, în sensul diminuării, motivat tocmai de existența obligațiilor bugetare foarte mari ale SNC, obligații care acum au fost stinse „dintr-un condei”, prin conversia în acțiuni puse la dispoziția investitorului strategic Resource International”, spunea liberalul.

„Este foarte grav că, dincolo de instituirea unei proceduri de avantajare a clienților politici, nu se menționează nimic despre sumele imense cu care bugetul consolidat al statului este păgubit și nici despre prețul disproporționat de mic cu care o firmă aparținând unui fruntaș PSD acaparează, în dauna bugetului de stat, o întreprindere cu un patrimoniu construit prin efortul întregii economii naționale”, a mai acuzat Dan Radu Rușanu. 

Răspunsul a fost sec. „În momentul transferului de proprietate merita să-i acordăm o şansă, altfel ar fi trebuit declanșată procedura de lichidare judiciară”, explica Ovidiu Mușatescu, ministru, președintele APAPS.

Restul e istorie.

Zen Residence
energia residence



Leave a Reply

Your email address will not be published.

Următorul articol

Spania își redeschide granițele pentru turiști în iulie. Fără carantină

Tue May 26 , 2020
Spania, una din țările cele mai greu încercate de coronavirus, își redeschide granițele pentru turiști din iulie. A doua cea mai vizitată ţară din lume s-a închis în luna martie pentru a gestiona pandemia de coronavirus, iar ulterior a impus o carantină de două săptămâni pentru vizitatorii din străinătate. Dar […]