George Vișan, PSD: „Vrem bugetari buni, să plătim pentru ei!” Ce spun cifrele

George Vișan, parlamentar PSD de Constanța, critică unele măsuri economice luat de Guvernul Orban, despre care spune că aplică rețeta austerității.

„Deși statul român este cel mai suplu stat din Europa, liberalii vin să distrugă reforma administrației din România care suferă de multe probleme întradevăr, dar nu merită o anatemă ci o soluție. Principiul rămâne același, ceri mult, oferi mult. Vrem bugetari buni, să plătim pentru ei! Din păcate doar PSD a aplicat această logică.”, a spus acesta, printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

„Până de curând dacă PSD nu intervenea, bugetarii erau din nou puși la colț cu salarii infame, batjocură populară și depresie garantată (toate scad speranța de viață). Acum sunt din nou în vizorul unei guvernări care declanșează terapii pentru a obține un genocid lent. Voi fi aici să descriu pas cu pas cum se va instala acest coșmar pentru români.”, a mai spus Vișan.

Există însă și păreri care spun că România are un aparat de stat stufos, dar și cifre care arată că salariul la stat este de două mai mare față de cel la privat.

Potrivit Ziarului Financiar, salariile celor 1,2 milioane de angajaţi bu­getari au generat cheltuieli de 22 mld. euro în 2018, adică 11% din PIB, potrivit datelor AMECO, baza de date macroeconomice a Comisiei Europene. Cu o cheltuială salarială echivalentă cu 11% din PIB, România s-a aflat în 2018 pe locul 11 în topul statelor europene cu cele mai mari cheltuieli cu salariile angajaţilor de la stat, în condiţiile în care nivelul PIB (de circa 200 mld. euro) a plasat România pe locul 15 în rândul statelor UE anul trecut, arată calculele după standardele europene (metodologia ESA – European System of Accounts). Iar previziunile pentru 2020 arată că România va ajunge la o pondere de 11,9% în PIB a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, ceea ce va poziţiona România pe locul 7 în UE în topul statelor cu cele mai mari costuri cu salariile angajaţilor de la stat.

„Datele arată foarte clar că aceste costuri cu salariile bugetarilor sunt foarte mari. În mod normal, cheltuielile cu salariile bugetarilor într-o economie sănătoasă sunt de 5 – 7% din PIB. La noi, aceste cheltuieli sunt foarte mari, iar în momentul în care acestea ating 10% din PIB şi vine o eventuală criză, este clar că va trebui să se ia din nou decizii fie de concediere, fie de reducere a salariilor. Un nivel atât de mare al cheltuielilor cu salariile bugetarilor nu este sustenabil“, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa de la compania Benţa Consult.

Potrivit INACO.ro, suntem însă în fața unui șir de anomalii economice:

1. Salariu dublu la stat. Salariul mediu net în administrația publică a ajuns la 4.207 lei în luna iunie 2018, dublu față de salariul mediu pe economie de 2.115 lei (conform INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a18/cs06r18.xls), fără a crește calitatea serviciilor publice. Din contră, avem cele mai dezorganizate și mai birocratice instituții publice din UE. Atenție mare că din toamna anului 2017, statistica oficială nu mai include în media administrației publice și forțele armate sau serviciile și nici personalul din cabinetele parlamentare angajați în circumscripțiile electorale proprii și plătiți din sumele forfetare ale parlamentarilor. Altfel, cifrele ar fi fost și mai mari pentru media salariului din administrația publică. În realitate, decalajele dintre sectorul public și privat sunt și mai mari.

2. Decalajul public-privat triplat. Diferența dintre sectorul bugetar și sectorul privat a crescut de trei ori, ca-n basme, de la 427 de lei media brută pe lună în 2016, la 1.285 de lei în 2018 și își continuă saltul proiectat la aproape 1600 de lei în anul 2019 (conform calculelor pe baza datelor CNSP: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a18/cs06r18.xls, pg. 26). În sectorul bugetar sunt incluse aici atât administrația publică, cât și educația, sănătatea și asistența socială, dar fără forțele armate, servicii și altele asimilate. Din nou, decalajele sunt în realitate și mai mari.

3. Salarizarea în educație, la jumătatea celei din administrația publică. Salariul mediu net în administrația publică este mai mare cu 50% mai mare decât în educație, cu 20% mai mare decât în sănătate, fiind mai mari chiar și decât în sectorul de cercetare, în luna iunie 2018.

4. Cel mai stufos aparat public din UE. Avem cel mai stufos guvern european, cu 28 de miniștri, prim-vicepremieri și premier, respectiv cu 25 de ministere, comparativ cu media europeană de 14 ministere. Pe modelul guvernării, administrațiile publice au aceeași structură arborescentă birocratică. Ceea ce intrigă și mai tare este proiecția oficială a CNSP care ne sugerează dorința acestui Guvern de a majora numărul bugetarilor an de an, până în 2022 (http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2018_2022_varianta_intermediara_de_vara_2018.xls, pg. 21), din nou contrar tendințelor mondiale de eficientizare a administrației și în contradicție cu recentele declarații ale ministrului de finanțe.

5. Cea mai nedigitalizată administrație europeană. Creșterea salariilor în administrația publică nu ar deranja pe nimeni dacă ar fi corelate cu economia reală și cu reducerea schemei de personal bugetar prin digitalizare și optimizarea structurilor publice, în favoarea micșorării timpului petrecut de către contribuabili în contact cu birocrația. Or avem cea mai nedigitalizată administrație publică din UE și cu cele mai retrograde proceduri, în timp ce avem internetul de mare viteză și IT-ul românesc de calitate mondială.

6. Salarii în detrimentul investițiilor publice. Investițiile publice sunt la minime istorice, veniturile fiscale încasate tot la minime istorice raportate la PIB, iar ponderea facturii sociale în totalul cheltuielilor bugetare este la maxime istorice. Cheltuielile salariale bugetare sunt în anul 2018 la nivelul celor din anul 2009 raportate la PIB, contrar tendințelor europene și mondiale de reducere a aparatului de stat. Datoriile cresc invariabil, în acest context.

7. Munca privată supra-impozitată. Impozităm din ce în ce mai mult munca și nu capitalul, într-o economie unde ar trebui lărgită baza forței de muncă active angajate în sectorul privat. Mai exact, peste jumătate din an românul muncește pentru stat, iar ultima “revoluție fiscală” a adăugat încă 5 zile pe an în care salariatul mediu român lucrează pentru stat. Astfel, ziua libertății fiscale a devenit 20 iulie în 2018, față de 15 iulie în anul 2017. Cu alte cuvinte, până pe data de 20 iulie municm pentru stat și abia începând cu data de 21 iulie salariatul mediu român muncește pentru el însuși și familia lui. Din această perspectivă, a omului care muncește, trebuie analizate rezultatele ultimelor modificări fiscale prin care s-au transferat contribuțiile dinspre angajator spre angajat (conform analizei INACO: https://inaco.ro/ultima-revolutie-fiscala-a-adaugat-5-zile-pe-an-in-care-salariatul-mediu-roman-lucreaza-pentru-stat-ziua-libertatii-fiscale-a-devenit-20-iulie-in-2018/

8. Sub 1% bani europeni absorbiți pentru capitalul uman. Rata efectivă de absorbție a banilor europeni la sub 1% pentru capitalul uman românesc, pentru dezvoltare regională și reducerea inegalităților, până în august 2018, din cele 11 miliarde de euro disponibile pentru România, te lasă perplex. Sunt datele oficiale, publicate în luna august 2018 de către Ministerul Fondurilor Europene. Nu mai avem nici scuza începătorilor din perioada 2007-2014. Realitatea e gravă – în al cincilea an din acest ciclu financiar european (2014-2020). Evident, capitalul uman a fost aproape total sacrificat și nu face parte dintre prioritățile actuale. O arată faptele. Să îți pese doar de bugetari, nu de capitalul uman românesc în ansamblu se justifică doar prin tentativele de culegere a dividendelor politice. Sunt cifre catastrofice care arată performanțele reale ale decidenților publici, fără nicio legătură cu respectul față de cetățeni. Nu se mai poate da vina pe nimeni altcineva. Presiunea publică va trebui îndreptată înspre creșterea reală a calității vieții românilor, nu să așteptăm “marea miorlăială” din anul 2020 cum că “alții nu ne-au lăsat”.

sprijina-jurnalismul-independent
Constanta-financiara-sigla-jpg

Articole recente

3 comments

  • Susţin opinia domnului deputat Vișan. Avem pretenţii mari de la profesori, medici, funcţionari publici etc. Trebuie tratati cu respect, atat din partea noastra, cat si din partea statului. Un salariu comparabil cu cel platit in alte state europene ar trebui sa reprezinte un obiectiv al oricarui guvern. Din pacate, actualul guvern loveste exact in aceste persoane. Si nu numai: si īn cei mai “fragili” -pensionarii.

  • Sustin faptul ca bugetarii si toti functionarii publici trebuie sa fie platiti conform performantelor, fara sporuri, nu e normal sa avem conditii salariale net superioare mai bune pentru cei de la stat decat cei de la privat. Se produce o inechitate periculoasa.
    Pana la urma functionarii de stat sunt sustinuti de mediul privat.
    Deci nu sunt de acord cu d-nul Visan.

  • Observ o axare a PSD-ului doar pe pensionari, bugetari. Restul nu mai conteaza.

    Dar pe tineri de ce nu ii bagati in seama? Uitati ca ei sunt viitorul tarii?
    Nu ati stat sa va intrebati de ce pleaca atat de multi in strainatate? Nu pleaca doar din cauza salariilor.

    Daca nu avem forta de munca activa mai mare decat populatia inactiva, nu vom avea nici bani de pensii.

    PSD ar mai trebui sa ia lectii de micro- si macroeconomie.

Leave a Reply

Your email address will not be published.