Acum 5 ani și puține zile, mai exact, pe 12 noiembrie 2015, în orașul Constanța se organiza un protest cu nu mai fusese altul. Mașini de mare tonaj dădeau roată Prefecturii, sute de persoane se adunaseră, revoltați, în fața ei, iar un om de afaceri, ajuns la capătul răbdării, îi lăsa un cadou simbolic prefectului, reprezentantul Guvernului în teritoriu. Un coșciug. Mesajul era simplu, puternic și explicit: „Dreptatea a murit!”
Era implicat în două procese grele. În primul, cineva dorea să îi ia cariera de la Sibioara, pe care o cumpărase, cu bani grei, de la un privat, cu acte în regulă. L-a numit grup infracțional mafiot. În al doilea, îi fusese impusă, de primarul de atunci din Năvodari, o taxă fiscală de două milioane de euro pentru că ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren de circa 4.000 de metri pătrați, care îi aparținea și care era, de fapt, o platformă construită pentru protecția împotriva eroziunii apelor.
După cinci ani de lupte prin instanțe, pe care le-am urmărit cu atenție în tot acest răstimp, intrigat de cazuri și neputând să-mi explic, rațional, cum se pot pierde unele procese, am ajuns la un moment în care ajung să cred că, totuși, dreptatea nu a murit. Poate că e în moarte clinică, dar încă mai dă semne de viață. Spun asta pentru că, după cinci ani de confruntări complexe în instanță și nu numai, hotărârile strâmbe au început să se îndrepte. Costurile sunt enorme. În primul rând, mulți ani din viață, foarte mult timp pierdut prin sălile de judecată – timp pe care nimeni nu îl mai poate aduce înapoi, dar și bani. Mulți bani. Pagube estimate la circa 20 de milioane de euro. Pentru aproape orice firmă din România, pentru aproape orice om de afaceri, toate aceste piedici și pierderi ar fi însemnat, fără doar și poate, falimentul. Faliment care s-ar fi tradus prin sute de oameni rămași fără loc de muncă, prin încasări diminuate la bugetele locale și centrale. Protagonistul acestor întâmplări a trecut însă cu bine peste toate aceste încercări. Nu mă întrebați cum a avut puterea să o facă, nu știu. Nu e încă totul terminat, dar, cum spuneam, se pare că dreptatea în țara asta nu este încă moartă și îngropată.
Omul de afaceri despre care vorbesc este Grigore Comănescu, administratorul grupului de firme Somaco Construct SRL – Comprest Util SRL, care are peste 600 de angajați, unul din cei mai mari constructori din România.
Declarațiile de la mitingul din noiembrie 2015 le puteți vedea aici:
Pe 13 noiembrie 2020, acesta a câștigat un nou proces. Fusese dat în judecată, în 2016, de fostul parlamentar Puiu Hașotti, care a condus ani de zile organizația constănțeană a PNL, fratele avocatului Ionel Hașotti. Curtea de Apel Galați i-a dat dreptate lui Grigore Comănescu.
Puiu Hașotti l-a dat în judecată pe Grigore Comănescu, în dosarul civil 313/36/2016, pentru că omul de afaceri l-a acuzat, în mitingul din noiembrie 2015, de implicare în cele două procese care amenințau să îi distrugă companiile. Proprietarul firmelor a trimis petiții la mai multe instituții ale statului, inclusiv președinției.
„Subscrisa SC Somaco Construct SRL Constanta, reprezentata legal de admnistrator Comanescu Grigore, in calitate de petent, prin prezenta va fac cunostiinta nemultumirea petentei fata de modul defectuos in care se isi indeplineste atributiile DNA, prin Serviciul Teritorial Constanta, pentru instrumentarea faptelor de coruptie sesizate de catre societatea petenta cu privire la abuzul in serviciu, falsul in inscrisuri si uzul de fals in inscrisuri oficiale, comise de un grup infractional de tip mafiot in care sunt implicati decidenti din cadrul administratiei locale si judetene Constanta. Acest grup infractional are legaturi dubioase cu avocati si oameni politici, cu putere de influenta in randul unor procurori si judecatori de la intantele locale, dar si la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si urmareste falimentarea petentei, prin obstructionarea exploatatiei miniere desfasurate de catre petenta in Cariera Sibioara, comuna Lumina, judetul Constanta, unde sunt investitii actualizate de 20.000.000 de euro, respectiv preluarea la pret derizoriu, si in baza unor falsuri, a Complexului turistic Verona detinut de catre petenta in Orasul Navodari, jud. Constanta, ce are valoare reala de piata de peste 5.000.000 de euro, cu scopul de a-l determina, direct si indirect, pe admnistatorul subscrisei sa cotizeze sume mari de bani fratilor Hasotti (Ionel Hasotti-avocat si Puiu Hasotti-senator), precum si primarul Matei Nicolae, impreuna cu acolitii acestuia”, se mentioneaza in sesizarea adresata pe 29 octombrie 2015 catre mai multe institutii ale statului de omul de afaceri constantean.
Puiu Hașotti a fost singurul lezat de aceste afirmații care a deschis un proces. I-a cerut lui Grigore Comănescu daune morale de 500.000 de lei. „Legătura cu fratele meu, avocatul Ionel Haşotti, pe care pârâtul (Grigore Comănescu – n.r.) o evidenţiază obsesiv în fiecare declaraţie, este o legătură de rudenie, absolut normală, care nu implică niciun fel de imixtiuni ale mele în activitatea fratelui meu, sau invers”, arăta Puiu Haşotti în cererea de chemare în judecată.
Puiu Hașotti a mai spus că legătura cu Nicolae Matei era strict profesională. Este același om care, în 2012, a participat la un miting în care s-a afișat alături de Matei și a cerut, nici mai mult, nici mai puțin, ca aceasta să fie eliberat din pușcărie. A menționat, în cerere de chemare în judecată, că aceasta era solicitarea năvodărenilor. Suntem de părere că lucrurile erau departe de a fi așa. Și chiar dacă ar fi fost, modul acesta de a face justiție, am numi-o justiție de tip Barabas, se potrivește poate pentru vremurile biblice, nu pentru stat de drept. Dovadă este că Nicolae Matei a fost condamnat cu executare pentru fapte de corupție, a făcut închisoare și are și alte procese pe rol. L-am auzit spunând că este singurul primar condamnat pentru că a dat șpagă, nu pentru că a luat, de parcă darea de mită nu s-ar pedepsi de Codul Penal.
„Nicolae Matei nu a omorât pe nimeni, nu a tâlhărit pe nimeni, nu a făcut niciun fel de delict care să necesite judecarea lui în stare de arest, arestarea lui pentru o perioadă lungă, el trebuie cercetat în libertate. Nu este un amestec în treburile justiției, justiția poate să decidă ca Nicolae Matei să aibă interdicția de a părăsi țara, dar trebuie să fie liber aici cu voi, asta este chestiunea și acest lucru am venit să vi-l spun”, a declarat Hașotti.
Era, atunci, ministrul Culturii din partea PNL, iar Nicolae Matei era președintele PSD Năvodari.
Trebuie să recunoaștem, sunt acuzații grave. Constituire de grup infracțional de tip mafiot. Procesul a început la Constanța, dar Grigore Comănescu a cerut strămutarea, după ce dosarul ajunsese la judecători care se pronunțaseră anterior în dosarul carierei. A pierdut la Tulcea, dar magistrații au redus de circa zece ori daunele morale. Grigore Comănescu a făcut recurs, care s-a judecat la Curtea de Apel Galați. Magistrații de aici au schimbat decizia și au hotărât, pe 13 noiembrie 2020, că respingă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul Hașotti Puiu. Ba mai mult, l-a obligat pe acesta și la plata cheltuielilor de judecată. Decizia, deși este în a doua instanță, nu este definitivă. Poate fi atacată cu recurs. Din informațiile noastre, aceste nu poate ajunge decât la ÎCCJ, pe unde dosarul a mai trecut înainte de a ajunge la Curtea de Apel Galați, unde un complet de judecători s-a recuzat, în mai 2020, dosarul ajungând la singurul complet de apel care mai rămăsese la Curte. Pe cale de consecință, un rescurs, dacă va fi făcut, va avea mai mult ca sigur aceeași soartă.
Decizia a fost luată după ce magistrații au studiat cu atenție dosarul. Pe 13 iulie 2020, aceștia încuviințaseră ca probe înregistrările video ale unor emisiuni televizate la care participase Grigore Comănescu. Au urmărit inclusiv emisiunea „Războaiele lui Grigore Comănescu”, de la Dobrogea TV, pe care o puteți urmări mai jos.
Concluzia: Grigore Comănescu nu a exagerat când i-a numit de frații Hașotti și pe Nicolae Matei parte a unui grup infracțional de tip mafiot. O spune, implicit, Curtea de Apel Galați.
Cum spuneam, un război juridic lung este pe cale a se încheia. Când nimeni nu îi mai dădea șase de câștig, pentru că vedea cum o mașinărie invizibilă părea că se năpustise asupra sa, când pierdea proces după proces, Grigore Comănescu a continuat. Nu mulți ar fi avut puterea să ajungă aici.
Nu putem să nu ne întrebăm însă de ce justiția, de ce instituțiile statului nu au acționat mai rapid în aceste cazuri. Iresponsabilitate? Neglijență? Dacă nu se ajungea aici în acest caz – și cu siguranță sunt și altele similare – firmele românești s-ar fi putut dezvolta mai repede, mai bine, puteau deveni mai repede concurente ale multinaționalelor, iar această concurență ar fi fost benefică și pentru statul român, și pentru omul obișnuit, pentru că am fi avut cu toții parte de lucrări la prețuri corecte și de calitate. Singurii avantajați de aceste situații sunt străinii din multinaționale.
De asemenea, nu putem să nu ne întrebăm ce ar fi făcut justițiabilii și reprezentanții instituțiilor statului dacă li se întâmpla ceva ca în cele descrise mai sus, dacă li se lua tot ce aveau, dacă vedeau că pierd cu dreptatea în mână? Ce ar fi făcut în locul unui om disperat care și-a permis să jignească un senator? Poate că alții ar fi acționat, la nervi, mai urât, dar, în cazul de față, omul de afaceri a avut răbdare și inteligența de a nu face lucruri greșite. E drept, și-a strigat din răsputeri oful. Vă veți gândi vreodată la ceea ce (nu) ați făcut? Românul are o vorbă înțeleaptă: „Niciodată nu e prea târziu!”
Cât despre avocatul Ionel Hașotti, nu putem decât să amintim că numele său apare în unele din cele mai celebre și controversate retrocedări care au avut loc în Constanța post-decembristă. Vorbim aici despre baza auto a RATC, pe care niște străini voiau să ridice blocuri, de terenul din parc, unde acum se află City Mall, de fabrica Energia. Chiar și de un teren în zona peninsulară, pe care familia Hașotti vrea să ridice o locuință.
Iată ce scrie presa locală despre acest teren:
„Potrivit unei sentinţe din iulie 1997 a Judecătoriei Constanţa, Municipiul Constanţa prin Primar şi Consiliul Local Constanţa au fost obligaţi la predarea in natură a unor suprafete de teren echivalente fizic cu alte suprafeţele ocupate în prezent, dar şi la data respectivă, şi anume: două terenuri de pe bulevardul Ferdinand şi unul de pe strada Traian.Primăria municipiului Constanţa a propus, în 2005, atribuirea în compensare lui Dan Teodorescu Valahu a terenului situat in intravilanul minicipiului Constanta, str. Vasile Canarache în suprafata de 309,77 mp. Prin adresa societăţii civile de avocaţi Haşotti şi Asociatii din februarie 2005, Valahu a accept locaţia propusă prin compensare, din strada Vasile Canarache. Ulterior, mai exact în iunie 2005, familia Haşotti a cumpărat terenul, fiind intabulat în favoarea acestora şi plătind taxe locale și impozite corespunzătoare unui teren construibil.”
Cam așa stau lucrurile. În tot acest timp, autoritățile statului, după cum arătam, se chinuiau să-l termine pe un om de afaceri care dă de muncă la sute de persoane, căruia i-au inventat tot felul de procese, care mai de care mai bizare.
Mai jos vă prezentăm răspunsul formulat de Grigore Comănescu în 2016, după ce Puiu Hașotti i-a solicita scuze public, amenințând că în caz contrat îl dă în judecată. Explică foarte bine situația de fapt la acea dată.
„Am primit de la executorul judecătoresc somaţia dvs. de a-mi cere scuze in mod public pentru afirmaţiile pe care le-aş fi făcut vizavi de implicarea dvs. în activităţi ilegale cu consecinţe nefaste asupra activităţii grupului de firme pe care îł conduc. Deşi nu aţi descris afirmaţiile care vă lezează, totuşi prin prezenta îmi cer scuze.
Deja am pierdut 3,5 milioane de euro, cu titlul de taxă fiscală Şi penalităţi. După cum ştiţi, în România nu i s-a mai impus nimănui o astfel de taxă fiscală. E cea mai mare, din toate timpurile. Noi am asanat o mlaştină cu acordul Apelor Române, însă primarul din Năvodari, a cărui eliberare din puşcărie o cereaţi dumneavoastră la un miting din 2012 incălcând independenţa justiţiei, a socotit lucrarea drept o depozitare de piatră şi nisip pe un teren public. Măsura a fost special gândită pentru noi. Ca dovadă, vecinilor noştri, care au asanat la rândul lor mlaştinile şi focarele de infecţie de pe terenurile Primăriei, nu li s-a impus nicio taxă fiscală, de niciun leu. Alte persoane, apropiate primarului, au primit folosinţa unor terenuri cu 0,92 lei/mp/an, însă de la noi s-au pretins 3 lei/mp/zi, respectiv două milioane de euro şi penalităţi de încă un milion si cinci sute de mii de euro. Pentru această impunere strâmbă, ni s-au indisponibilizat bunurile Şi ni s-au poprit conturile.
Deja am pierdut o porţiune din exploataţia minieră Sibioara II – Valea cu Izvorul, într-un proces deschis de două pensionare reprezentate convenţional de fratele dvs., dł. avocat Ionel Haşotti. Noi nu am fost parte în acel proces. S-au judecat clientele fratelui dvs. cu Primăria Lumina, condusă atunci de colegul dvs de partid, dł. Ion Roman, care vă era subordonat pe linie politică. Fratele dvs. şi dł. Roman s-au învoit să aducă un expert judiciar de la Brăila, care a scris în raportul său că pe teren se găsea o carieră, dar nu aceea pe care noi o exploatam în mod legal, cu titlu de folosinţă, licenţă minieră şi redevenţe plătite la zi, ci una istorică (deci inactivă), care s-ar fi infiinţat în secolul XIX. Expertul la numirea căruia s-au învoit, în dauna noastră, fratele dvs şi subordonatul dvs politic a omis să scrie in raportul său că terenul nu era liber de sarcini, fiind ocupat de exploatarea minieră actuală şi astfel nu putea fi retrocedat în natură, în conformitate cu prevederile art. 4 alin I din Legea 1/2000. Subordonatul dvs politic a mai omis să spună instanţei că Primăria Lumina retrocedase deja, pe alte amplasamente, bucăţi din fostul lot 7/1894, a cărui restituire, integrală şi pe vechiul amplasament, o cerea fratele dvs în numele clientelor sale. Desi nu moşteniseră nimic, pensionarele reprezentate de fratele dvs au primit recunoaşterea calităţii de persoane indreptăţite la retrocedare, din partea doamnei judecător Eugenia Corina Jianu. O cunoaşteţi pe doamna Jianu? Nu este un an de când a fost trimisă in judecată sub acuzaţia că a luat mită ca să pronunţe hotărâri judecătoreşti prin fraudă la lege, în favoarea primarului din Năvodari. Pe primar cu siguranţă vi-l amintiţi, că doar aţi participat şi aţi cuvântat la mitingul anti-justiţie din 2012, cerând eliberarea lui din puşcărie. Doamna Jianu s-a oprit la certificarea calităţii, altfel incerte, de moştenitoare pentru clientele fratelui dvs, refuzând să le retrocedeze vechiul amplasament ocupat legal de cariera noastră. În schimb, o instanţă de recurs a aplecat urechea la susţinerile fratelui dvs că nu ar fi niciun impediment să se retrocedeze „ceea ce constituie cariera”. Ba era un impediment, şi anume articolul 4 alin. I din Legea 1/2000 care interzice retrocedarea carierelor active.
Deja am pierdut toate procesele prin care fratele dvs. îmi cere, în numele clientelor lui, să plătesc sume astronomice că nu las eu pensionarele să exploateze cariera retrocedată prin incălcarea legii. În primul proces, nu era nicio carieră, dar acum este? A speculat inclusiv o coincidenţă de nume, ca să mintă instanţele de judecată că eu sunt cel mai mare exportator de capital prin firme off-shore. Nu, domnule senator, Comănescu Grigore nu exportă capital prin firme off-shore, să-i fie ruşine fratelui dvs. pentru minciunile lui.
Nu din cauza mea nu a reuşit fratele dvs să intre in posesia terenului retrocedat ilegal. Pur si simplu, OCPI Constanţa a constatat că harta desenată de expertul adus de la Brăila se suprapune peste mai multe proprietăţi private. În consecinţă, in anul 2011, Prefectura Constanţa a emis Hotarârea 266, prin care a stabilit că nu se poate face punerea in posesie. După doi ani, în care această hotărâre a produs efecte juridice, a fost numit prefect al Constanţei prietenul dvs, dł. Eugen Bola. Ce-a făcut stimabilul dvs prieten la preluarea funcţiei de prefect? A anulat acel act juridic vechi de doi ani de zile, care din punct de vedere legal nu mai putea fi revocat, deoarece intrase in circuitul civil. Unde eraţi cand prietenul dvs a produs acea ilegalitate?
Mă scuzaţi că, la capătul răbdării, adus in pragul falimentului, îngropat cu dreptatea în mână, având poprire pe conturile din care-mi plăteam cei 500 de salariaţi, am îndrăznit să fac un miting de protest. Iertaţi-mă că am îndrăznit să întreb: „cum explicaţi dvs, care faceţi legea în ţara asta, că fratele dvs obţine, pentru clientele sale, hotărâri care încalcă legea?” lertaţi-mă că am îndrăznit să întreb cu ce interes aţi scandat pe stradă, în 2012, pentru eliberarea lui Nicolae Matei. Ştiaţi că organele judiciare îł acuzau pe Matei că a pus mâna în mod abuziv pe clădirile şi terenurile taberei de copii de la Năvodari, cea mai mare din România, în conivenţă cu o parte din neamul său? Ştiaţi că îł acuzau de dare de mită către organele de poliţie, în scopul de a se sustrage de la răspunderea penală? Judecătoarea care, după mitingul dvs, l-a eliberat pe Matei, m-a amendat pe mine că am îndrăznit să depun o płângere de tergiversare a unui dosar penal, în care este vizat fratele dvs.
Încă o dată, domnule senator, reţineţi că îmi cer scuze. Permiteţi-mi, totuşi, să mă îndoiesc de faptul că veţi ţine cont de demersul meu. Intuiţia îmi spune că mă veţi da în judecată. Observ că v-ati angajat deja un avocat. Eu v-aş sfătui să-l luaţi de avocat pe fratele dvs, că dumnealui nu pierde niciun proces, castigând chiar şi prin incălcarea flagrantă a legii.
Grigore Comănescu, înfrânt în procese fabricate, dar neîngenunchiat.”
Un comentariu la “Grigore Comănescu, victorie importantă împotriva lui Puiu Hașotti, pe care îl acuzase de constituire de grup infracțional de tip mafiot”