Haos și incompetență în Prefectura Constanța

prefectul ioan albuCând credeam că le-am văzut pe toate, prefectul Constanței, Ioan Albu, ne demonstrează contrariul.

Scriam, recent, despre un caz extrem de important, cu o miză de peste 20 de milioane de euro, în care Prefectura Constanța a uitat să depună apel, ca să nu ne gândim că a acționat în mod intenționat așa.

Prefectul Constanței s-a gândit să repare greșeala și a formulat o întâmpinare prin care explică instanței de ce nu depus apelul la timp și cere să îl ia în considerare. Ba chiar formulează și niște explicații.

Prefectul Albu a reușit să se autodepășească pe sine: a făcut tardiv chiar și această cerere de repunere în termen la apelul declarat tardiv. Termenul pentru apel expira la 16 aprilie, așadar Prefectura Constanța trebuia fie să depună apelul până la data de 16 aprilie, fie, odată depus apelul la 19 aprilie, deci peste termen, să formuleze cererea de repunere în cadrul apelului. Nu a făcut-o.

Mai mult, avocatul uneia dintre părțile din dosar remarcă faptul că Instituția Prefectului și prefectul în persoană nu numai că au formulat tardiv apelul, dar au reușit „performanța” să producă o cerere tardivă de repunere în termenul de apel pierdut, lucru rar întâlnit în instanțele din România.

Mai mult, în întâmpinarea formulată de prefect cu privire la excepția tardivității apelului, acesta invocă „motive justificate temeinic”, care însă nu au corespondent nici în lege, nici în situația de fapt. Cu alte cuvinte, bate câmpii cu grație, ca să ne exprimăm plastic.

Una dintre justificările prefectului este că serviciul desemnat cu primirea corespondenței ar fi fost aglomerat. Argumentul nu poate fi acceptat, pentru că șeful unei instituții publice are obligația de a se asigura că serviciile puse la dispoziție funcționează corespunzător. Alte argumente, care se referă la proceduri interne, sunt irelevante, pentru că o instituție publică trebuie să funcționeze, iar șeful ei trebuie să se asigure de acest lucru, fiind direct responsabil.

Haosul care domină Prefectura este relevat și de faptul că, în argumentele invocate, instituția pune la dispoziția instanței mai multe extrase din registre și din așa-numitele proceduri de lucru. Acestea nu sunt însă decât niște banale extrase în format word, nu sunt certificate pentru conformitate cu originalul. Niște simple înscrisuri care pot fi făcute de oricine, oricând.

În acest caz, statul ar putea acorda despăgubiri de 20 de milioane de euro.

„Voi face plângere penală Instituției Prefectului și Comisiei Județene, care nu și-a trimis juriști și avocați să combată această infracțiune, pentru că este infracțiune. Nu au făcut nici plângere penală împotriva acestor falsuri și retrocedării de cel puțin două ori a aceluiași teren. Dacă nu combați infracțiunea, înseamnă că ești cu infractorii. Voi cere și despăgubiri de cel puțin 20 de milioane de euro, atât de la Comisia Județeană, prin prefect, cât și de la Comisia locală, prin primar. Experții noștri au calculat această sumă, valoare care este înaintată către comisiile județene și locale. Cum răspunde prefectul? Nicio retrocedare nu s-a făcut în detrimentul unei multinaționale, numai împotriva firmelor românești, E un semnal că noi, firmele românești, cu mii de angajați, trebuie să ne facem bagajele? Nu mai avem siguranța investiției în țara noastră?”, a declarat pentru România liberă, Grigore Comănescu, proprietarul firmei Somaco Construct.

Pentru a înțelege cum s-a ajuns aici, vă invităm să citiți mai mult pe această temă într-un articol publicat în România liberă. Articolul îl puteți citi dacă dați click AICI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.