Hașotti, mafia din Constanța și procesul pierdut

Puiu Hașotti (stânga) l-a dat în judecată pe omul de afaceri Grigore Comănescu. A pierdut

Scriam, recent, că Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat dreptate omului de afaceri constănțean Grigore Comănescu, care a fost dat în judecată pentru calomnie de către Puiu Hașotti, fost ministru al Culturii și fost deputat și senator PNL în 5 legislaturi (între 1996 și 2016).

Decizia este definitivă și deschide o poartă spre o analiză a modului în care s-au făcut unele dintre cele mai importante, dar discutabile retrocedări din județul Constanța, în care apare numele familiei Hașotti (Ionel și, mai nou, fiul său). În unul din cazuri este implicat același om de afaceri. Vorbim de cazul Sibioara. Acolo, deși este vorba despre o retrocedare făcută în baza unor acte false, de două femei despre care avocatul a spus că sunt surori, deși nu sunt, deci nu aveau drept de moștenire, procesul continuă.

Factorul declanșator al procesului a fost în noiembrie 2015, când sute de angajați ai firmelor deținute de Grigore Comănescu au ieșit în stradă și au protestat cu un mesaj simplu și puternic: „Dreptatea a murit!”

Omul de afaceri era implicat în două procese grele. În primul, cineva dorea să îi ia cariera de la Sibioara, pe care o cumpărase, cu bani grei, de la un privat, cu acte în regulă. L-a numit grup infracțional mafiot. În al doilea, îi fusese impusă, de primarul de atunci din Năvodari, o taxă fiscală (plus penalități) de patru milioane de euro pentru că ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren de circa 4.000 de metri pătrați, care îi aparținea și care era, de fapt, o platformă construită pentru protecția împotriva eroziunii apelor.

Grigore Comănescu a trimis atunci mai multe petiții instituțiilor statului, în care explica situația.

Puiu Hașotti s-a simțit lezat de aceste acuzații, deși în comunicat numele său nu a apărut decât în contextul legăturii de rudenie cu avocatul Ionel Hașotti (fratele său) și a legăturii de prietenie cu Nicolae Matei, fostul primar PSD din Năvodari. S-a afirmat un fapt: că Puiu Hașotti l-a susținut pe Matei când acesta era cercetat penal și chiar în arest preventiv. A fost în Năvodari, a participat la un miting acolo.

Puiu Hașotti l-a dat în judecată pe Grigore Comănescu pentru calomnie. A pierdut de patru ori acest proces, pe care a dorit să-l ducă până în fața magistraților de la ÎCCJ. Șase ani de zile a durat toată această tevatură.

Nu știm de ce a făcut asta, ce și-a imaginat, dacă a luat în considerare sau nu succese anterioare ale fratelui său, avocatul Ionel Hașotti, inclusiv la instanțele superioare, cert este că decizia ÎCCJ este elocventă.

Decizia Înaltei Curți dovedește că omul de afaceri a avut o bază factuală atunci când a spus că există o grupare cu influențe ilicite și când a vorbit despre retrocedări discutabile.

Supărarea lui Puiu Hașotti a pornit de la faptul că la mitingul amintit, din 2015, omul de afaceri Grigore Comănescu, întrebat de ziariști, i-a pomenit numele alături de cel al fratelui său, Ionel Hașotti, și a vorbit despre faptul că primul a participat la un miting de susținere a fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei, condamnat în cele din urmă penal.

Puiu Hașotti a pretins că Grigore Comănescu i-a terfelit reputația de academician, profesor universitar și om de cultură, asociindu-l pe nedrept cu mafia retrocedărilor și a susținut că nu are nicio legătură cu activitățile profesionale ale fratelui său, avocatul Ionel Hașotti.

Șapte ani de procese

Au fost șapte ani de procese. Încă din 2015, instanța a stabilit că politicienii pot fi criticați în spațiul public fără a putea pretinde o protecție totală a vieții lor private.

Instanța a reținut că omul de afaceri a probat că Puiu Hașotti a fost numit mafiot imobiliar de către fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, care a susținut că acesta s-ar fi aflat în spatele unor manevre de retrocedare a patrimoniului unor institute de cercetare agricolă către niște bătrâni folosiți în acest scop, lucru prezentat pe larg în presă. De asemenea, omul de afaceri a depus fotografii de la un miting din 2012 organizat de sindicaliștii din cinematografie împotriva lui Puiu Hașotti care ocupa atunci funcția de ministru al Culturii. Pe pancartele de la acel protest se putea citi „Hașotti = mafia imobiliară”. În cele două cazuri, fostul demnitar n-a reacționat și nu a cerut daune morale.

Hațotti a revenit și a spus că omul de afaceri nu este jurnalist sau formator de opinii, astfel încât nu ar fi avut dreptul să emită judecăți de valoare.

Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat o lecție de drept și i-a spus, negru pe alb, că dreptul la liberă exprimare nu este un monopol al nimănui, putând fi exercitat cu bună-credință de orice persoană. 

Hașotti a mai spus că omul de afaceri nu ar fi avut probe suficiente și rezonabile când a emis acele judecăți de valoare. Interesant însă, a depus la dosar documente nepublice pe care nu le putea avea decât de la fratele său, avocatul Ionel Hașotti, din procesele civile și penale cu firma lui Grigore Comănescu. Cu alte cuvinte, și-a dat singur cartonaș roșu.

ICCJ a luat însă act și de înscrisurile depuse de Grigore Comănescu și de compania sa Somaco Construct, printre care se numără taxa halucinantă de 4 milioane de euro impusă de fostul primar Nicolae Matei, desființată definitiv în Justiție, în anul 2019. Acesta și o fostă judecătoare au fost condamnați la închisoare. E vorba chiar de judecătoarea implicată în cazul Somaco, cea care emis hotărârea de retrocedarea în favoarea fratelui lui Pui Hașotti. Condamnarea a fost pentru o altă speță. ICCJ a luat act și de ordonanța din 2021 a Parchetului Curții de Apel Constanța, prin care s-a constatat pe bază de mijloace științifice că actele folosite de clientele lui Ionel Hașotti la retrocedarea carierei Sibioara au fost falsificate la modul ordinar.

O concluzie

Procesul pierdut de Hașotti este important și din alt punct de vedere: este un semnal către toți oamenii de afaceri că pot spune ceea ce gândesc fără teamă. Grigore Comănescu a trecut prin multe încercări care îl puteau doborî, îl puteau forța să-și închidă afacerile și să dea afară sute de angajați. A rezistat și și-a căutat dreptate în instanță. A durat și durează ani de zile, dar în cele din urmă se face dreptate. Proprietarii firmelor românești nu ar trebui să tacă atunci când li se pun piedici sau sunt amenințați. ICCJ a arătat, prin această decizie extrem de importantă, că au dreptul de vorbească și să pună degetul pe rană. Ba chiar, pentru sănătatea economică a țării și pentru miile de angajați cărora le asigură salariile, am putea spune chiar că au obligația aceasta.

O întrebare

La final, o întrebare: oare cum de au ajuns nenumărate plângeri la Agenția Națională pentru Resurse Minerale prin care se cerea revocarea licenței de exploatație minieră de la Sibioara, în condițiile în care licența înseamnă un act prin care statul garantează și asigură exploatarea. Oare influența fostului senator Hașotti a avut ceva de-a face? Rămâne de văzut.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

Proiect pentru reducerea infecțiilor nosocomiale la Spitalul Județean Constanța

lun dec. 12 , 2022
Consilierii județeni au aprobat luni proiectul privind achiziționarea de echipamente destinate reducerii infecțiilor nosocomiale în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța și a cheltuielilor legate de acest proiect. „La depunerea proiectului se are în vedere consolidarea sistemului de sănătate de la nivel județean/național și la reducerea […]
spitalul judetean constanta (2)

V-ar putea interesa și: