Iată dovada că municipiul Constanța nu are nevoie nici de un CET nou, nici de schimbarea conductelor

În campania electorală, Vergil Chițac publica un articol amplu pe site-ul său în care ne spune că nu un nou CET este soluția pentru termoficarea din Constanța. Asta voia Radu Mazăre cu mulți ani în urmă. Mai spunea și că înlocuirea conductelor va produce un deranj enorm, care nu se justifică. Dădea atunci două soluții, iar una dintre ele era montarea de centrale de cartier.

Articolul a fost șters de pe site. (Îl puteți însă citi AICI). De când a devenit primar, spune că avem o strategie aprobată (de fosta conducere) care trebuie urmată.

Ei bine, declarațiile sale sunt contrazise de realitate. Primăria București a anunțat recent că intenţionează să îmbunătăţească funcţionarea a 20 de puncte termice din cele şase sectoare ale Municipiului Bucureşti, prin amplasarea, în imediata apropiere a acestora, a unor capacităţi modulare de producere a energiei termice.

Cele 20 de puncte termice deservesc peste 340 de blocuri cu peste 16.300 de apartamente şi circa 40.000 de locatari.

Valoarea totală a investiţiei este estimată la 134 de milioane de lei cu TVA, iar durata de execuţie a obiectivului de investiţii este de 10 luni. Valoarea dotărilor şi echipamentelor este estimată la 88 de milioane de lei.

Conform raportului de specialitate, tronsoane importante din reţeaua de termoficare au o vechime mai mare de 40 de ani. În aceste condiţii, punctele termice situate la capete de reţea nu pot asigura serviciul de furnizare a agentului termic şi apei calde la parametrii necesari.

„În aceste condiţii, se propune amplasarea de capacităţi modulare de producere de energie termică în punctele critice din reţea, care pot asigura confortul termic al populaţiei deservite de aceste puncte termice. (…) Prin implementarea minicentralelor termice containerizate mobile se diminuează şi poluarea generală generată de producerea agentului termic primar în cadrul termoficării prin tehnologiile moderne şi de randament ridicat utilizate”, prevede documentul.

Haideți să facem o comparație cu municipiul Constanța. Liviu Popa, directorul Termoficare Constanța, a declarat că la 1 septembrie 2022, în sistemul centralizat mai erau numai 33.495 de apartamente.

Proiectul din București se referă la 16.300 de apartamente, deci la circa jumătate din cele racordate în Constanța. Costul total: 222 milioane lei. Extrapolând, un proiect similar pentru Constanța ar costa 444 de milioane de lei și ar rezolva tot sistemul fără schimbarea conductelor principale. Apropo, primarul a declarat că acestea va trebui să fie schimbate din nou peste 20 de ani.

Noul CET din Constanța presupune o investiție de 742.921.672 de lei. 520.025.710 lei ar trebui să provină din fonduri europene, restul de 222.895.962 milioane lei reprezintă cheltuieli neeligibile și trebuie suportate de către Primăria Constanța, deci de constănțeni și de firmele din oraș, prin taxele și impozitele plătite, sau prin alocații de la bugetul de stat, credite bancare sau contractate de stat, alte surse legal constituite.

La această sumă se adaugă cea pentru schimbarea conductelor. În total, 283 de milioane de lei, din care 45,2 milioane reprezintă fonduri nerambursabile.

Total cheltuieli pentru un nou CET și conducte: 1,02 miliarde lei, la care se adaugă costuri suplimentare. Primăria s-a împrumutat deja cu peste 200 de milioane de lei pentru a putea susține investiții pe care le are în derulare. Potrivit calculelor din București, soluția microcentralelor nu ar costa mai mult de 444 milioane lei.