Ilie Bolojan pune degetul pe rană: primăriile României trăiesc din bani de la stat, dar cheltuie ca în Vest

Premierul Ilie Bolojan a publicat o analiză amplă privind funcționarea administrației locale din România, pornind de la date comparative la nivelul Uniunii Europene.

Concluzia este una fermă: sistemul actual este profund dezechilibrat, prea dependent de bugetul central, cu venituri proprii foarte reduse și cheltuieli de personal care nu pot fi susținute din resurse locale. În acest context, Guvernul propune un pachet de reformă menit să corecteze aceste distorsiuni și să facă administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni.

Dependență excesivă de bugetul de stat

Potrivit datelor prezentate de premier, administrațiile locale din România se bazează covârșitor pe transferurile de la bugetul de stat. Acestea reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii (altele decât transferurile) ajung la doar 1,51% din PIB. Rezultă astfel că 83,1% din bugetele locale provin din transferuri, aproape dublu față de media UE, de 51,1%.

Această structură arată o autonomie financiară extrem de redusă a autorităților locale și explică presiunea constantă pusă pe bugetul central.

Taxe locale printre cele mai mici din UE

România se află mult sub media europeană și în ceea ce privește veniturile din taxele și impozitele locale. Acestea reprezintă doar 0,74% din PIB, comparativ cu 3,68% din PIB în Uniunea Europeană.

Situația este similară în cazul taxelor pe proprietate:

• România: 0,55% din PIB
• Media UE: 1,85% din PIB

Premierul explică acest decalaj prin baza fiscală redusă (numeroase exceptări), nivelul scăzut al taxelor și problemele de colectare. Consecința directă este mutarea poverii financiare pe transferurile de la bugetul central.

Salarii mai mari decât veniturile locale

Unul dintre cele mai sensibile dezechilibre este legat de cheltuielile cu personalul. În România, salariile din administrațiile locale reprezintă 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxele și impozitele locale sunt de doar 0,74% din PIB.

Prin comparație, în UE27:

• cheltuielile cu salariile: 3,59% din PIB
• veniturile din taxele locale: 3,68% din PIB

Cu alte cuvinte, în majoritatea statelor europene, salariile din administrația locală sunt acoperite din resurse proprii. În România, acestea sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile locale, ceea ce indică o structură nesustenabilă.

Investiții locale ridicate, dar susținute din exterior

România se remarcă însă printr-un nivel foarte ridicat al investițiilor locale: 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE – cea mai mare valoare din Uniune.

Raportate la resursele proprii ale autorităților locale (1,51% din PIB), aceste investiții sunt aproape duble. Ele sunt susținute în mare parte din programe naționale, precum Anghel Saligny, și din fonduri europene.

Premierul subliniază însă că există diferențe majore între localități: municipiile reședință de județ și cele cu activități economice puternice stau semnificativ mai bine decât localitățile mici, unde dezechilibrele sunt și mai accentuate.

Ce aduce pachetul de reformă administrativă

În acest context, Ilie Bolojan susține că pachetul de reformă în administrație este esențial pentru corectarea problemelor structurale. Printre efectele urmărite se numără:

• creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale și o mai bună cofinanțare a investițiilor;
• reducerea cheltuielilor de personal în administrațiile supradimensionate, cu redirecționarea economiilor către servicii publice mai bune;
• stimularea dezvoltării economice locale;
• descentralizarea unor competențe către autoritățile locale;
• susținerea performanței și eficienței administrative.

„În discuțiile de ieri cu autoritățile locale, am prezentat aceste aspecte colegilor din administrație”, a precizat premierul, subliniind că reforma nu este una teoretică, ci una care vizează funcționarea concretă a administrației locale.