În ciuda preferințelor primarului din Agigea, WC-urile din fundul curții trebuie să dispară. Amenzi usturătoare

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Primăria Agigea, condusă de Maricel Cristian Cârjaliu, îi întreabă pe oameni dacă vor sau nu rețea de canalizare.

Am scris despre acest lucru zilele trecute (detalii AICI), iar acum revenim cu precizări importante. Le place sau nu primarilor, chiar și celui din Agigea, realizarea sistemului de canalizare este OBLIGATORIE. Experții consultați de noi spun că această obligație a fost asumată de România în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Noi, românii, ne-am obligat să aducem canalizare în fiecare casă. Termenul pe care ni l-am luat inițial a expirat, dar a fost prelungit cu câțiva ani. Actualul termen limită este 31 decembrie 2019.

Știți ce urmează dacă nu ne conformăm? Procedura de infrigement. Adică, pe românește, amenzi. Capitolul de mediu este singurul capitol de aderare la care se aplică amenzi usturătoare. N-ai făcut canalizare și încă ai WC în fundul curții? Plătești amenzi! N-ai stații de epurare a stațiilor uzate? Plătești amenzi! Amenzile acestea se plătesc din bugetul de stat, deci de către noi toți. Dacă locuiți în orașul Constanța și primarul din Agigea nu se conformează și nu face canalizare, veți plăti și voi, din banii pe care îi dați la buget, o parte din această amendă.

Așadar, în ciuda preferințelor primarului din Agigea, fie că vrea, fie că nu, WC-urile din fundul curții trebuie să dispară.

Reamintim că în Agigea serviciul de vidanjare a fost atribuit direct firmei Asus Service SRL. Primăria localității suportă 50% din costuri, firma încasează de la populație restul de 50%. Asus Service SRL împarte numărul oficial de telefon cu SC Golful Pescarilor SRL, o societate deținută în proporție de 50% de un mecanic auto din Agigea, Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu.

Ne-am întrebat dacă primarul din Agigea știa sau nu aceste lucruri, deși legea trebuie respectată, indiferent dacă o cunoști sau nu, mai ales de către un primar. Am descoperit că, pentru a fi siguri că aplică directivele europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a trimis în teritoriu, încă din luna martie, o circulară prin care le cere primarilor să ia măsuri urgente pentru ca toţi locuitorii să se racordeze în cel mai scurt timp la reţelele publice de canalizare.

Conform documentului, primarii trebuia să întocmească o listă cu toate persoanele fizice şi juridice care au acces la sistemul de canalizare, dar încă nu s-au branşat la acesta. Lista trebuia pusă la dispoziţia Gărzii de Mediu, care trebuia să aplice amenzi celor care, în termen de trei luni de la un prim avertisment, nu vor rezolva problema.

Interesant este că, potrivit legii, nici măcar fosele septice vidanjabile nu mai sunt acceptate. Singura excepţie este aceea în care persoana în cauză îşi face o staţie de epurare.

„Potrivit articolului 41, alin 14 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr 241/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, «utilizatorii, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei care au sisteme proprii de alimentare cu apă, au obligaţia de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente sau nou-înfiinţate, dacă aceştia nu deţin staţii de epurare avansată care respectă condiţiile de descărcare a apelor epurate în mediul natural»”, se precizează în document (foto jos).

MDRAP atrage atenţia că România este foarte aproape de declanşarea procedurii de infringement din cauza faptului că nu s-a conformat prevederilor Directivei europene 91/271/EEC, al cărei termen de aplicare era 31 decembrie 2018, în sensul ca toţi locuitorii din aşezările mai mari de 2.000 de locuitori să aibă gospodăriile branşate la canalizare. Prin declanşarea infringementului, ţara vizată este obligată la penalităţi zilnice sute de mii de euro şi riscă şi returnarea fondurilor europene primite pentru construirea sistemelor de canalizare.

Deşi lucrurile par simple în teorie, în practică totul arată diferit. Branşarea la canalizare a locuinţelor din mediul rural (căci acestea sunt vizate de document, în proporţie de 90%) trebuie făcută pe cheltuiala fiecărui solicitant, iar costurile nu sunt deloc de neglijat. Taxa de branșament este de câteva zeci de lei. E drept, realizarea efectivă a branşamentului ajunge, pentru o distanţă de până la 10 metri faţă de reţeaua publică, între 1.200 şi 2.000 de lei (manoperă plus materiale). Amenda pentru nerespectarea legii este între 2.000 şi 4.000 de lei (adică aproape dublu faţă de costurile de branşare la reţea).

Datele Eurostat arată că în România sunt 8,89 milioane de locuinţe, dintre care 3,98 milioane sunt în mediul rural. Dintre acestea, 2,9 milioane au acces la o reţea de canalizare, însă doar 2,2 milioane sunt branşate. Deci aproape 1,8 milioane de locuinţe (în care locuieşte 29,7% din populaţia României) au în continuare WC-ul în fundul curţii.

Articole recente

Constanta-financiara-sigla-jpg
Teasing_Tucson Exclusiv Auto
Mitshubishi
sprijina-jurnalismul-independent

Leave a Reply

Your email address will not be published.